Con\u0163inutul capitolului<\/p>\n
07-02-01)<\/strong>\u00a0Viziunea.<\/p>\n 07-02-02)<\/strong>\u00a0\u015etiin\u0163a.<\/p>\n 07-02-03)<\/strong>\u00a0Pozi\u0163ia exploratorului.<\/p>\n 07-02-04)<\/strong>\u00a0M\u0103surarea evolu\u0163iei.<\/p>\n 07-02-05)\u00a0<\/strong>Caracterul aleatoriu al legilor evolu\u0163iei.<\/p>\n 07-02-06)\u00a0<\/strong>Examinarea evolu\u0163iei din unghiul de vedere al teoriei dimensiunilor ascunse.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n 07-02-01)<\/strong>\u00a0Pauza la expira\u0163ia dragonului (a se vedea 07-01-23) este \u00eenso\u0163it\u0103, de multe ori, de accese de plictiseal\u0103, stare cenu\u015fie, monotonie. Intensitatea dorin\u0163elor existente e prea mic\u0103 pentru a purcede la realizarea lor, iar s\u0103 \u00eencepi s\u0103 faci m\u0103car ceva (uite, nici vesela nu e sp\u0103lat\u0103…) doar ca s\u0103 umpli cu ceva golul gri tot nu vrei, deoarece exist\u0103 experien\u0163a nepl\u0103cut\u0103 a faptului c\u0103 asta nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eendep\u0103rteze momentul \u00een care D\u00ce se vor trezi cu o nou\u0103 putere, duce doar la o intoxica\u0163ie mai profund\u0103 \u015fi de o durat\u0103 mai lung\u0103, la trezirea EN \u015fi FN, apatiei. \u015ei atunci iei decizia s\u0103 te confrun\u0163i cu cenu\u015fiul fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103, s\u0103 nu te ascunzi de el prin ac\u0163iuni mecanice, dar s\u0103-l sim\u0163i, s\u0103-l distingi, s\u0103-\u0163i dai seama de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, s\u0103 sim\u0163i dorin\u0163\u0103 de a pune cap\u0103t acestei st\u0103ri nepl\u0103cute, s\u0103 elimini accesele de panic\u0103, dorin\u0163ele spasmodice de a face m\u0103car ceva pentru a-\u0163i umple cu ceva golul plictiselii etc. \u00centru-un careva moment, \u00eencep s\u0103 apar\u0103 scintila\u0163ii puternice de PR \u015fi, pe fonul st\u0103rii gri, aceste scintila\u0163ii par foarte str\u0103lucitoare \u015fi profunde. Contrastul dintre impulsurile de PR \u015fi cenu\u015fiul predominant e cu mult mai puternic dec\u00e2t contrastul dintre PR cu intensitatea de 3 \u015fi de 6, bun\u0103oar\u0103. \u00cen acest moment, profit\u00e2nd de un contrast at\u00e2t de izbitor, po\u0163i s\u0103 atragi aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 scintila\u0163iile de PR posed\u0103 o \u00eensu\u015fire deosebit\u0103 care se afl\u0103 \u00een rezonan\u0163\u0103 cu termenul \u201eprofunzime\u201d. Aceast\u0103 calitate poate fi distins\u0103 \u015fi \u00een alte situa\u0163ii, nu numai \u00een exemplul dat de mine.<\/p>\n \u00cenc\u0103 o descriere de rezonan\u0163\u0103: \u201ede parc\u0103 s-ar sparge o carapace\u201d, \u201elumea din interior \u015fi ce din exterior cap\u0103t\u0103 volum\u201d. Este necesar a distinge minu\u0163ios percep\u0163iile \u015fi not\u0103rile lor. \u00cen exemplul e mai sus, pe fonul plictiselii apare deodat\u0103 un impuls de PR, iar noi putem distinge c\u0103 exist\u0103 percep\u0163ia pe care o denumim \u201ecalitatea intensit\u0103\u0163ii acestei PR\u201d, sau, mai pe scurt, \u201eintensitatea PR\u201d, dar mai exist\u0103 \u015fi \u201ecalitatea profunzimii acestei PR\u201d, sau, mai scurt, \u201eprofunzimea PR\u201d. Cu acela\u015fi succes, \u00een loc de \u201eprofunzimea PR\u201d, a\u015f putea spune \u201ecalitatea nr.\u00a013 a acestei PR\u201d, remarc\u00e2nd apoi c\u0103 aceast\u0103 calitate nr.\u00a013 este \u00een rezonan\u0163\u0103 cu cuv\u00e2ntul \u201eprofund\u201d.<\/p>\n Vorbind despre profunzimea PR, putem s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi no\u0163iunea de \u201eprofunzime\u201d se asociaz\u0103 cu ceva spa\u0163ial, ad\u00e2nc (ad\u00e2ncimea lacului), ba \u015fi alte descrieri rezonatoare ale acestei calit\u0103\u0163i a PR apeleaz\u0103, a\u015fa sau altfel, la cuvinte ce au asocia\u0163ii cu dimensiunea, volumul. Dar, desigur, \u00een \u201eprofunzimea PR\u201d nu po\u0163i v\u00e2r\u00ee o rigl\u0103, nu po\u0163i arunca o piatr\u0103, adic\u0103 \u00een PR nu percepem careva spa\u0163iu-timp \u00een sens fizic.<\/p>\n Nu orice sclipire str\u0103lucitoare de PR posed\u0103 calitatea de \u201eprofunzime\u201d sau de \u201eatotcuprinz\u0103tor\u201d. PR poate fi \u201estr\u0103lucitoare\u201d (sau intens\u0103), dar nu \u201eprofund\u0103\u201d \u015fi nu \u201eatotcuprinz\u0103toare\u201d. \u015ei invers, chiar PR de intensitate slab\u0103 poate poseda calitatea pe care o definim prin termenul \u201eprofunzime\u201d. Aici se manifest\u0103 o deosebire esen\u0163ial\u0103 dintre descrierile PR \u015fi ale proceselor fizice, c\u00e2nd folosim unii termeni pentru ultimele (str\u0103lucire, profunzime) pentru descrierea calit\u0103\u0163ilor PR, or, dac\u0103 un bec aprins \u00eentr-un mediu, \u00eencepe s\u0103 ard\u0103 mai str\u0103lucitor (mai intens), apoi lumina lui \u00eencepe s\u0103 p\u0103trund\u0103 mai ad\u00e2nc \u015fi mai amplu \u00een acest mediu.<\/p>\n A\u015fadar, PR pot s\u0103 posede calit\u0103\u0163i diferite f\u0103r\u0103 leg\u0103turi vizibile \u00eentre ele. Se poate afirma doar un lucru: cu c\u00e2t mai des tr\u0103ie\u015fti PR \u015fi cu c\u00e2t ele sunt mai str\u0103lucitoare, cu at\u00e2t e mai mare probabilitatea c\u0103 profunzimea, caracterul atotcurpinz\u0103tor \u015fi magnetizarea se vor manifesta mai frecvent.<\/p>\n Scintila\u0163iile de PR care mai posed\u0103 \u015fi calitatea \u201eprofunzimii\u201d sunt \u00eenso\u0163ite de percep\u0163ii uluitoare. C\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 descrii aceste percep\u0163ii, \u00eencepi, \u00een mod inevitabil, s\u0103 recurgi la imagini vizuale, \u00eencepi s\u0103 descrii ceea ce vezi \u00een termeni de percep\u0163ii vizuale, ceea ce poate s\u0103-l \u00een\u015fele pe omul care te ascult\u0103, ba \u015fi pe tine \u00eensu\u0163i, dac\u0103 nu depui eforturile necesare pentru delimitarea percep\u0163iilor \u015fi cuvintelor folosite pentru descrierea lor. Faptul c\u0103 descrii aceste percep\u0163ii \u00een termeni de percep\u0163ii vizuale nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste percep\u0163ii sunt anume senza\u0163ii vizuale.<\/p>\n Exist\u0103 \u00eenc\u0103 un exemplu de acest gen. De multe ori, fonul revelator (FR) intens este \u00eenso\u0163it de \u201eo lumin\u0103 aurie\u201d, care parc\u0103 te-ar p\u0103trunde \u015fi pe tine, \u015fi totul \u00een jur. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie po\u0163i s\u0103-\u0163i analizezi percep\u0163iile vizuale \u015fi s\u0103 remarci c\u0103 iluminarea locului \u00een care te afli nu a crescut (ea poate chiar s\u0103 scad\u0103). Indiscutabil, lumina solar\u0103 este \u00een rezonan\u0163\u0103 cu percep\u0163ia acestei lumini aurii, dar ea este doar \u00een rezonan\u0163\u0103 cu ea, dar nu este aceea\u015fi lumin\u0103. Orice \u00eencerc\u0103ri de a descrie percep\u0163ia \u201eluminii aurii\u201d se vor reduce la folosirea imaginilor vizuale, de aceea omul care te ascult\u0103 \u00ee\u015fi va crea presupunerea persuasiv\u0103 c\u0103 tu descrii anume o careva percep\u0163ie vizual\u0103, adic\u0103 el va atribui ceea ce percepi tu la scandha percep\u0163iilor. \u00centre timp, tu vei avea claritatea deplin\u0103 c\u0103 aceasta nu are absolut nimic cu percep\u0163iile. Pasul urm\u0103tor va fi de a \u00eencerca s\u0103 identifici aceast\u0103 percep\u0163ie ca PR. Totu\u015fi, aceasta nu e o PR. Or, tocmai de aceea eu folosesc pentru a nota aceste percep\u0163ii termenul \u201ecalit\u0103\u0163ile PR\u201d, dar nu PR aparte. \u00cen primul r\u00e2nd, PR pot s\u0103 se manifeste f\u0103r\u0103 aceste percep\u0163ii, iar \u00een cel de-al doilea, percep\u0163ia pe care eu o numesc \u201ecalitatea profunzimii\u201d se poate manifesta \u00eentr-un mod absolut identic la tr\u0103irea diferitelor PR. Anume din acest motiv, cuv\u00e2ntul \u201ecalitate\u201d mi se pare cel mai potrivit \u2013 prin analogie cu acele calit\u0103\u0163i pe care le atribuim obiectelor materiale. Percep\u0163ia m\u0103rului poate fi \u00eenso\u0163it\u0103 de percep\u0163ia pe care o not\u0103m prin cuv\u00e2ntul \u201ero\u015fu\u201d. Avem, \u00eens\u0103, claritatea c\u0103 \u201ero\u015fu\u201d nu e un soi de mere, mai posed\u0103m \u015fi experien\u0163a c\u0103 \u015fi percep\u0163ia altor obiecte poate fi \u00eenso\u0163it\u0103 de percep\u0163ia de \u201ero\u015fu\u201d. Iat\u0103 de ce numim acest lucru \u201ecalitate\u201d \u015fi afirm\u0103m \u00een acest mod lipsa unei leg\u0103turi obligatorii \u00eentre percep\u0163iile de \u201eobiect\u201d \u015fi percep\u0163iile de \u201ecalitate a lui\u201d.<\/p>\n Dar tot a\u015fa cum, \u00een lumea noastr\u0103 obi\u015fnuit\u0103, \u201ero\u015fu\u201d nu poate fi f\u0103r\u0103 \u201eceva ce este ro\u015fu\u201d, \u201eprofunzimea\u201d nu poate exista aparte de \u201eacea PR care se percepe ca profund\u0103\u201d.<\/p>\n A\u015fadar, percep\u0163ia PR poate fi \u00eenso\u0163it\u0103 de percep\u0163ii stranii, care \u201ede parc\u0103 le-ai vedea chiar, dr\u0103cie!\u201d – \u015fi de lumin\u0103 aurie, \u015fi de profunzime, \u015fi de l\u0103rgimea atotcuprinz\u0103torului, \u015fi de magnetizare, totu\u015fi, asta nu e nici vedere, nici PR, ci ceva cu totul alta.<\/p>\n \u015ei atunci c\u00e2nd descriem EN putem recurge la folosirea cuv\u00e2ntului \u201eprofund\u201d, \u201ead\u00e2nc\u201d \u2013 \u201etriste\u0163e ad\u00e2nc\u0103\u201d. Este de remarcat faptul c\u0103 epitetul \u201eprofund\u201d \u00een aplicare\u00a0la EN\u00a0nu are nici o atribu\u0163ie la termenul \u201eprofund\u201d \u00een raport cu PR. Vorbind despre \u201etriste\u0163e profund\u0103\u201d, am \u00een vedere intensitatea ei sporit\u0103, gradul sporit de dizlocuire de c\u0103tre ea a altor percep\u0163ii, num\u0103rul impun\u0103tor de alte EN, diverse g\u00e2nduri, senza\u0163ii care apar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 triste\u0163e.<\/p>\n Nimic \u00een afar\u0103 de PR nu poate fi \u00eenso\u0163it de acea percep\u0163ie specific\u0103, neobi\u015fnuit\u0103, pe care o not\u0103m ca \u201eprofunzimea PR\u201d. Este just\u0103 \u015fi afirma\u0163ia reciproc\u0103 \u2013 dac\u0103 exist\u0103 tocmai acea percep\u0163ie a \u201eprofunzimii\u201d, \u00een aceea\u015fi clip\u0103 exist\u0103 neap\u0103rat \u015fi o careva PR.<\/p>\n Descriind o \u201ePR profund\u0103\u201d, vom utiliza, \u00een mod inevitabil, cuvintele care se asociaz\u0103 cu un grad sporit de satura\u0163ie a vie\u0163ii \u2013 \u201ede parc\u0103 ar fi spart\u0103 o carapace\u201d, \u201ede parc\u0103 lumea ar fi c\u0103p\u0103tat volum\u201d, \u201ede parc\u0103 \u00een fa\u0163a mea s-au deschis ni\u015fte spa\u0163ii inimaginabile\u201d (\u00een acela\u015fi timp, nu apare o careva claritate \u00een ceea ce prive\u015fte ni\u015fte posibilit\u0103\u0163i noi \u015fi \u00een genere nimic \u00een afar\u0103 de aceast\u0103 percep\u0163ie de \u201eparc\u0103 vedere\u201d a \u201eclarit\u0103\u0163ii\u201d nu apare, iar cuvintele folosite sunt doar ni\u015fte imagini de rezonan\u0163\u0103).<\/p>\n Cititorii c\u0103r\u0163ilor lui Castaneda \u015ftiu c\u00e2t de mult timp a \u00eencercat Don Juan s\u0103 descrie aceast\u0103 percep\u0163ie de \u201eparc\u0103 vedere\u201d \u00een a\u015fa un mod, ca s\u0103 p\u0103streze \u015fi indicarea acestui efect de \u201eparc\u0103 vedere\u201d, evit\u00e2nd, totodat\u0103, confuzia ei cu percep\u0163ia vizual\u0103. Nu prea i-a reu\u015fit acest lucru, deoarece Castaneda, potrivit rapoartelor sale, la \u00eenceput, \u00eencerca s\u0103 foloseasc\u0103 anume ochii pentru a ob\u0163ine \u201eviziunea\u201d. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Don Juan a folosit, totu\u015fi, cuv\u00e2ntul \u201eviziune\u201d, indic\u00e2nd deosebirea ei principial\u0103 de percep\u0163ia vizual\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Putem s\u0103-l \u00een\u0163elegem \u2013 c\u00e2nd exist\u0103 \u201eviziunea<\/strong>\u201d, apoi, m\u0103car s\u0103 plesne\u015fti, dar anume \u201eparc\u0103 vezi\u201d, e absolut real \u201eparc\u0103 vezi\u201d \u015fi trebuie s\u0103 depui eforturi de distingere ca s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 aceasta nu este o \u201evedere cu ochii\u201d. \u00cen c\u0103r\u0163ile lui Castaneda termenul \u201eviziune\u201d se folose\u015fte \u00eentre ghilimele ori e scris cu litere cursive. Exemple de asemenea percep\u0163ii se pot \u00eent\u00e2lni\u00a0la Ramakrishna, care folosea \u015fi el, pur \u015fi simplu, cuv\u00e2ntul \u201ea vedea\u201d c\u00e2nd spunea c\u0103 poate s-o \u201evad\u0103\u201d, \u00een orice moment, pe zei\u0163a Kaly tot at\u00e2t de clar cum \u00eei vede pe oamenii care stau \u00een fa\u0163a lui, ba chiar \u015fi mai clar. Este cazul, \u00eens\u0103, s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 el \u00een\u0163elegea c\u0103 nu este o percep\u0163ie vizual\u0103 obi\u015fnuit\u0103 m\u0103car \u015fi \u00een virtutea faptului c\u0103 al\u0163ii nu vedeau ceea ce \u201evedea\u201d el. Mama lui Ramakrishna aminte\u015fte \u015fi ea \u201evederea\u201d unui val luminos enorm, pe care nu-l vedea nimeni dintre condrume\u0163ele sale, val care a invadat-o \u015fi dup\u0103 care ea a r\u0103mas gravid\u0103 cu Ramakrishna. Este caracteristic faptul c\u0103 \u015fi mama lui Ramakrishna descrie PR puternice care \u00eenso\u0163eau aceast\u0103 invadare, \u015fi Ramakrishna tr\u0103ia PR extatice \u00een momentele \u201evederii\u201d deosebit de pronun\u0163ate a zei\u0163ei Kaly. Castaneda nu distingea PR \u00eentr-o clas\u0103 independent\u0103 de fenomene, de aceea \u00een rapoartele sale nu este indicat\u0103 o dependen\u0163\u0103 direct\u0103 a prezen\u0163ei PR la \u201eviziune\u201d, dar acolo, unde el \u00eencerca s\u0103-\u015fi descrie percep\u0163iile \u00een timpul \u201eviziunii\u201d, se pot \u00eent\u00e2lni, de multe ori, descrieri aflate \u00een rezonan\u0163\u0103 cu PR (deosebit de des, el aminte\u015fte o claritate deosebit\u0103).<\/p>\n <\/p>\n S\u0103 facem unele totaluri intermediare:<\/p>\n *) \u201eViziunea\u201d este un mod de a percepe specific, care nu se reduce nici la unul de alt fel, poate fi descris cel mai simplu \u00een termeni de v\u0103z obi\u015fnuit \u015fi care, la \u00eenceput, aminte\u015fte at\u00e2t de mult percep\u0163ia vizual\u0103 obi\u015fnuit\u0103, \u00eenc\u00e2t se cer eforturi pentru a distinge una de cealalt\u0103.<\/p>\n *) \u201eViziunea\u201d este \u00eenso\u0163it\u0103 \u00eentotdeauna de PR.<\/p>\n *) PR nu este \u00eenso\u0163it totdeauna de \u201eviziune\u201d, altfel spus, PR nu posed\u0103 neap\u0103rat calitatea de profunzime [\u201evizibil\u0103\u201d], dar, \u00een procesul manifest\u0103rii sale, PR poate \u201ec\u0103p\u0103ta profunzime\u201d sau poate \u201es\u0103 o piard\u0103\u201d destul de dinamic \u015fi anume aceast\u0103 circumstan\u0163\u0103 face comod\u0103 o asemenea descriere, c\u00e2nd vorbim despre \u201eprofunzime\u201d ca o \u201ecalitate\u201d a PR, pe care PR poate s-o posede ori s\u0103 n-o posede, independent de intensitatea sa.<\/p>\n *) PR, \u00een afar\u0103 de calitatea \u201eprofunzimii\u201d, mai poate avea calitatea de \u201el\u0103rgime\u201d sau \u201eatotcuprinz\u0103tor\u201d. Cuv\u00e2ntul \u015fters, palid \u201el\u0103rgime\u201d este \u00een rezonan\u0163\u0103 slab\u0103 cu aceast\u0103 calitate, deoarece, atunci c\u00e2nd aceast\u0103 calitate se manifest\u0103, ea este tr\u0103it\u0103 c\u0103 \u201eatotcuprinz\u0103toare\u201d, \u201ecaptivant\u0103\u201d. Lumea de parc\u0103 s-ar desf\u0103\u015fura \u00een l\u0103\u0163ime p\u00e2n\u0103 la ni\u015fte limite inimaginabile, tot a\u015fa dup\u0103 cum spunem \u00een cazul profunzimii: \u201ede parc\u0103 lumea ar avea o profunzime de neconceput\u201d.<\/p>\n *) PR poate s\u0103 posede calitatea pe care eu o numesc \u201emagnetizare\u201d, \u201emagnetism\u201d. Descrierea de rezonan\u0163\u0103: \u201ede parc\u0103 un roi \u00eentreg de PR se aprind \u015fi se concentreaz\u0103 \u00eentr-un ghem dens\u201d.<\/p>\n *) Cu c\u00e2t mai des \u015fi mai intens tr\u0103iesc diverse PR, cu at\u00e2t mai mare este probabilitatea c\u0103 se vor manifesta \u201eprofunzimea\u201d, \u201eatotcuprinz\u0103torul\u201d \u015fi \u201emagnetismul\u201d.<\/p>\n *) \u00cen nici un caz, niciodat\u0103 \u015fi nici \u00een cel mai mic grad nu este posibil a tr\u0103i profunzimea, atotcuprinz\u0103torul sau magnetismul, dac\u0103 \u00een acest moment exist\u0103 FN sau EN. Acest fapt va deveni evident dac\u0103 ne vom aminti c\u0103 toate \u201ecalit\u0103\u0163ile PR\u201d sunt inseparabile de PR \u00eense\u015fi, iar PR \u015fi EN sunt incompatibile principial.<\/p>\n *) Starea \u201ePR plat\u0103\u201d (adic\u0103 PR lipsit\u0103 de alte calit\u0103\u0163i dec\u00e2t intensitatea) \u015fi starea de \u201ePR spa\u0163iale\u201d (adic\u0103 PR, c\u0103rora le sunt proprii \u015fi alte calit\u0103\u0163i amintite) difer\u0103 una de alta tot at\u00e2t de cardinal, dup\u0103 cum starea de \u201ePR plat\u0103\u201d difer\u0103 de starea gri sau EN<\/p>\n *) PR plat\u0103, intensitatea c\u0103reia atinge valori extatice, se transform\u0103, \u00een mod inevitabil, \u00eentr-o PR spa\u0163ial\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen acest loc este u\u015for \u201ea s\u0103ri din balamale\u201d, transform\u00e2ndu-te \u00eentr-un ezoteric balonat, care deschide c\u0103r\u0163ile lui Castaneda,\u00a0Isherwood, Satprem \u015fi \u00eencepe s\u0103 jongleze cu ni\u015fte cuvinte ce nu \u00eenseamn\u0103 nimic pentru el. Dac\u0103 am g\u0103sit o asemenea intersec\u0163ie uluitoare cu descrierile lui Castaneda, apoi hai s\u0103 \u00eencepem a flec\u0103ri despre ou\u0103le luminoase \u015fi punctele de montare, iar dac\u0103 \u015fi experien\u0163a lui Ramakrishna v\u0103de\u015fte o careva intersec\u0163ie cu a noastr\u0103, apoi hai s\u0103 ne rug\u0103m zei\u0163ei Kaly. Vreau s\u0103-l avertizez pe cititorul meu s\u0103 nu comit\u0103 aceast\u0103 eroare grav\u0103. Judec\u00e2nd dup\u0103 c\u0103r\u0163ile lui Castaneda, Don Juna se str\u0103duia s\u0103 contureze c\u00e2t mai conving\u0103tor \u00een fa\u0163a lui un nou tablou al lumii \u2013 cu puncte de asamblare, care se deplaseaz\u0103 sub influen\u0163a loviturii nagvalului \u00een profunzimea oului sclipitor etc. Dar de ce Don Juan era interesat de aceasta? Deoarece Castaneda PERCEPEA toate aceste ou\u0103 sclipitoare \u015fi alt\u0103 realitate uluitoare, o percepea sub influen\u0163a lui Don Juan. \u015ei Don Juan era interesat ca \u015fi Castaneda s\u0103 posede, din timp, o descriere adecvat\u0103 a noii realit\u0103\u0163i. For\u0163a motrice a lui Castaneda era Don Juan, care, potrivit c\u0103r\u0163ilor, aplic\u00e2nd un procedeu sau altul, \u00eel deplasa pe Castanea \u00een alt\u0103 percep\u0163ie a realit\u0103\u0163ii. Iar pentru tine for\u0163a motrice este trezia, claritatea, suportul ferm pe experien\u0163\u0103, respingerea concep\u0163iilor, folosirea unor termeni defini\u0163i cu stricte\u0163e, tr\u0103irea PR etc. Iat\u0103 de ce sarcina ta este contrar\u0103 sarcinii lui Don Juan \u2013 S\u0102 NU crezi orbe\u015fte \u00een noul tablou al lumii, descris\u00a0la Castaneda.\u00a0S\u0102\u00a0NU \u00eencepi a genera siguran\u0163a mecanic\u0103 \u00een faptul c\u0103 exist\u0103 ou\u0103 sclipitoare \u015fi alte minuni. Dar putem s\u0103 remarc\u0103m ca un fapt cert acela c\u0103 descrierea \u201eviziunii\u201d pe care o \u00eent\u00e2lnim\u00a0la Castaneda\u00a0se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu descrierea \u201eviziunii\u201d, experien\u0163a c\u0103reia o cap\u0103t\u0103 practicantul PCD, care cultiv\u0103 PR. Iat\u0103 de ce a\u015f accepta cele descrise de Castaneda \u00een calitate de ipotez\u0103. Nu o presupunere (deoarece presupunerile pot fi bazate doar pe propria experien\u0163\u0103, pe fundamentul trainic al percep\u0163iilor proprii), ci anume ca o ipotez\u0103. Ipoteza, spre deosebire de presupunere, se deosebe\u015fte de o fantezie de\u015fart\u0103 doar prin faptul c\u0103 posed\u0103 o structur\u0103 armonioas\u0103, relativ lipsit\u0103 de contradic\u0163ii. Matematicianul sau fizicianul pot spune \u201eo ipotez\u0103 frumoas\u0103\u201d, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103, \u00een pofida lipsei unor confirm\u0103ri directe sau chiar indirecte, structura ipotezei este simpl\u0103 \u015fi elegant\u0103, nu necesit\u0103 introducerea unei mul\u0163imi de parametri necunoscu\u0163i, folosirea ei simplific\u0103 ceea ce este complicat \u015fi explic\u0103 ceea ce este ne\u00een\u0163eles. \u015ei fizicianul-experimentator, av\u00e2nd \u00een fa\u0163a sa un c\u00e2mp larg pentru noi experimente, \u00eel va concepe anume pe acela care ar conduce la o descoperire, dac\u0103 ar fi corect\u0103 acea sau alt\u0103 \u201eipotez\u0103 frumoas\u0103\u201d. \u00cen acest mod, ipotezele devin un reper pentru investiga\u0163ii practice \u015fi noi putem proceda la fel.<\/p>\n Niciodat\u0103, \u00een nici un fel de \u00eemprejur\u0103ri s\u0103 nu devii ezoteric \u2013 om care, f\u0103c\u00e2nd o mutr\u0103 grav\u0103, debiteaz\u0103 cuvinte r\u0103sun\u0103toare ce nu \u00eenseamn\u0103 pentru el nimic. Capul t\u0103u trebuie s\u0103 zboare \u00een norii ipotezelor \u015fi presupunerilor, m\u00e2inile tale trebuie s\u0103 opereze cu logic\u0103, iar picioarele trebuie s\u0103 stea ferm pe solul trainic al experimentului. De altfel, este aproape imposibil s\u0103 urmezi sfatul meu, deoarece dorin\u0163a de a te av\u00e2nta, c\u0103lare pe calul iute al ezotericii \u00een dep\u0103rt\u0103rile nesf\u00e2r\u015fite ale cuvintelor frumoase, este aproape de ne\u00eenvins, mai ales dac\u0103 ai asupra cui s\u0103 produci impresie… Dar r\u0103splata este inevitabil\u0103. Numai experien\u0163a real\u0103 poate genera presentiment \u015fi presim\u0163irea bucuriei. Numai operarea cu termeni inteligibili (adic\u0103 termeni care noteaz\u0103 o totalitate de percep\u0163ii proprii, numit\u0103 de tine) poate conduce la presupuneri, descoperiri, la apari\u0163ia interesului \u015fi dorin\u0163ei de investiga\u0163ii. De \u00eendat\u0103 ce te pr\u0103bu\u015fe\u015fti \u00een domeniul ezotericului, totul moare: \u015fi pasiunea de cercet\u0103tor, \u015fi dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare, totul. R\u0103m\u00e2i cu nimic \u015fi, pentru a \u00eenvia din nou, trebuie s\u0103 te retragi la vechile tale pozi\u0163ii: s\u0103 determini ce anume percepi, ce termeni aplici pentru a numi ceea ce percepi. Abia atunci \u00een tine se vor trezi iar\u0103\u015fi \u015fi PR, \u015fi dorin\u0163a de cercetare, \u015fi via\u0163a \u00een genere.<\/p>\n <\/p>\n Dar oare intersec\u0163ia apare numai cu scrierile lui Castaneda \u015fi altor autori? De fapt, nici nu e de mirare: dac\u0103 doi oameni \u00ee\u015fi cerceteaz\u0103 sincer percep\u0163iile, apoi, desigur, drept rezultat, ei vor descrie lumea perceput\u0103 de ei \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t descrierile lor se vor intersecta, experien\u0163a unuia va corespunde experien\u0163ei altuia, va servi drept reper, sugestie etc. Iat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 o intersec\u0163ie de alt gen va fi cu totul surprinz\u0103toare, spus mai simplu, dement\u0103 chair.<\/p>\n <\/p>\n 07-02-02)\u00a0<\/strong>Pentru persoanele care posed\u0103 o experien\u0163\u0103 considerabil\u0103 de tr\u0103ire a PR, la fel ca \u015fi pentru cele care au o experien\u0163\u0103 de observare asupra celor care tr\u0103iesc PR frecvent \u015fi intens, este un fapt incontestabil c\u0103 PR influen\u0163eaz\u0103 asupra corpului fizic. La rezultatele acestei influen\u0163e se pot atribui \u015fi a\u015fa-numitele \u201etr\u0103iri fizice\u201d (TF), ni\u015fte senza\u0163ii cu totul neobi\u015fnuite, care, de regul\u0103, sunt tr\u0103ite pe parcursul unui interval de timp limitat, dar care se soldeaz\u0103 cu ni\u015fte efecte cumulative, printre care este \u015fi cre\u015fterea substan\u0163ial\u0103 a sensibilit\u0103\u0163ii erotice a corpului \u2013 ultimul se transform\u0103 \u00eentr-o \u201ezon\u0103 erotogen\u0103\u201d total\u0103, se diversific\u0103 esen\u0163ial senza\u0163iile erotice. La acelea\u015fi efecte se refer\u0103 \u015fi cre\u015fterea sim\u0163itoare a imunit\u0103\u0163ii \u2013 bolile, pur \u015fi simplu, sar ca mingea de la perete, bolile vechi dispar f\u0103r\u0103 urme, chiar \u015fi cele care se consider\u0103 incurabile, iar altele noi nu apar nici chiar \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00eemboln\u0103virea se consider\u0103 inevitabil\u0103. Tot aici trebuie atribuit\u0103 \u015fi cre\u015fterea brusc\u0103 a rezisten\u0163ei, uneori ea pare imposibil\u0103. Se schimb\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi aspectul exterior al corpului, aspectul, culoarea, mirosul pielii, propriet\u0103\u0163ile ei la palpare \u2013 totul intr\u0103 \u00een rezonan\u0163a cu senza\u0163ia de frumos, de putere, de tandre\u0163e. Chiar \u015fi mirosul \u015fi gustul sudorii devin pl\u0103cute. \u00cencet, dar se schimb\u0103 \u015fi forma corpului, modific\u0103rile pot fi mai perceptibile sau mai pu\u0163in perceptibile, dar se observ\u0103 efectul general \u2013 cre\u015fte rezonan\u0163a cu sim\u0163ul frumosului, atrac\u0163ia erotic\u0103. \u015ei ultimul ca ordine, dar nu ca importan\u0163a, factor: \u00eencetine\u015fte, ba chiar \u00eenceteaz\u0103 cu totul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea corpului. La \u00eenceput, corpul \u201e\u00eentinere\u015fte\u201d vizibil, apoi se fixeaz\u0103 la o anumit\u0103 \u201ev\u00e2rst\u0103\u201d, care, se pare, nu se mai schimb\u0103. \u00cencetinirea timpului fiziologic este o consecin\u0163\u0103 inseparabil\u0103 a RP. \u00cen procesul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, particip\u0103 un num\u0103r enorm de mecanisme diverse. Gerontologia, care studiaz\u0103 aceste procese, este, \u00een esen\u0163\u0103, tot at\u00e2t de complicat\u0103 ca \u015fi toate \u015ftiin\u0163ele despre fiin\u0163ele vii \u00een ansamblu \u2013 fiziologia, citologia etc., de aceea, strict vorbind, nici nu este o \u015ftiin\u0163\u0103 aparte. \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea este un proces care cuprinde toate aspectele fiziologiei umane. Tot organismul este supus \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, de la celule p\u00e2n\u0103 la organe. Iat\u0103 de ce \u00eencetinirea, iar uneori \u015fi \u00eencetarea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii este un efect \u201eglobal\u201d \u00een cadrul omului. Nu este o influen\u0163\u0103 izolat\u0103 asupra unor procese aparte, ci un fenomen atotcuprinz\u0103tor.<\/p>\n Ne-am ciocnit oare de ceva similar \u00een trecut? Da, ne-am ciocnit. Experien\u0163a lui Michelson \u015fi Morley a scos la iveal\u0103 un fapt de neconceput: viteza luminii este constant\u0103. Aceea\u015fi concluzie decurge, \u00een mod inevitabil, din ecua\u0163iile lui Maxwell pentru c\u00e2mpul electromagnetic. M\u0103sur\u0103rile f\u0103cute ulterior cu precizie oric\u00e2t de mare nu au schimbat absolut nimic \u00een aceast\u0103 afirma\u0163ie: viteza luminii este constant\u0103 \u015fi obi\u015fnuita lege a compunerii vitezelor a murit. A devenit clar c\u0103 lumea din jur manifest\u0103 ni\u015fte propriet\u0103\u0163i pe care, deocamdat\u0103, nu le cunoa\u015ftem. Dup\u0103 lucr\u0103rile lui Einstein, care a propus un tablou al lumii lipsit de contradic\u0163ii interioare \u015fi surprinz\u0103tor de nou, numim aceast\u0103 lume \u201erelativist\u0103\u201d, adic\u0103 o lume \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103 legi relativiste, legi care se manifest\u0103 la viteze apropiate de viteza luminii, dar aceasta nu e o careva \u201ealt\u0103 lume\u201d, e aceea\u015fi lume a noastr\u0103, pur \u015fi simplu, aceste propriet\u0103\u0163i uimitoare le putem observa doar \u00een condi\u0163ii aparte, de exemplu, la viteze comparabile cu viteza luminii. Einstein, cre\u00e2nd teoria relativit\u0103\u0163ii, a \u00eemp\u0103cat fizica clasic\u0103 newtonian\u0103 cu aceast\u0103 descoperire a constan\u0163ei vitezei luminiii, dar tabloul lumii creat de el, de\u015fi este \u00eentru totul adecvat, adic\u0103 este \u00een deplin\u0103 corespundere cu sute de mii de experien\u0163e oric\u00e2t de precise care au fost f\u0103cute, r\u0103m\u00e2ne pentru noi neverosimil. De exemlu, spa\u0163iul, \u00eentr-un sistem de referin\u0163\u0103 care se mi\u015fc\u0103 \u00een raport cu noi, se comprim\u0103, din punctul nostru de vedere, iar din punctul \u201elor\u201d de vedere, din contra, se comprim\u0103 al nostru, dar ambele puncte de vedere sunt corecte. Acela\u015fi lucru e \u015fi cu timpul: \u00eentr-un sistem de referin\u0163\u0103 care se mi\u015fc\u0103 fa\u0163\u0103 de al nostru, din punctul nostru de vedere, este \u00eencetinit. Dar ce \u00eenseamn\u0103 \u201etimp \u00eencetinit\u201d? \u00cen\u0163elegem timpul ca o vitez\u0103 a desf\u0103\u015fur\u0103rii proceselor fizice. \u00centr-un sistem care se mi\u015fc\u0103 \u00een raport cu noi, orice procese fizice ni se vor p\u0103rea c\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 mai lent, de aceea spunem, pur \u015fi simplu, c\u0103 \u201eacolo timpul e \u00eencetinit\u201d. Vorbind \u00een limbajul corpuscular, la trecerea de pe o orbit\u0103 anumit\u0103 pe alt\u0103 orbit\u0103 anumit\u0103 \u00eentr-un anumit atom, electronul emite un foton de o frecven\u0163\u0103 strict determinat\u0103. Dar dac\u0103 vom compara iradierea atomului care zboar\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 noi \u00eentr-un accelerator cu iradierea atomului aflat \u00een repaus fa\u0163\u0103 de noi, frecven\u0163ele vor fi sim\u0163itor diferite. Iar o particul\u0103 instabil\u0103, accelerat\u0103 p\u00e2n\u0103 la viteze apropiate de viteza luminii, poate exista de sute, mii de ori mai mult timp dec\u00e2t o particul\u0103 aflat\u0103 \u00een repaus fa\u0163\u0103 de noi! Adic\u0103 este vorba nu despre o careva \u00eencetinire \u201eaparent\u0103\u201d a timpului, ci despre o \u00eencetinire c\u00e2t se poate de real\u0103. Toate procesele \u201ede \u00eemb\u0103tr\u00e2nire\u201d a particulei \u00eencetinesc, anume acest fapt \u00eel not\u0103m ca \u201etimpul acolo a \u00eencetinit\u201d.<\/p>\n \u00cen literatura fantastic\u0103 (de anticipa\u0163ie, SF), se poate \u00eent\u00e2lni, de multe ori, descrierea unui om care, navig\u00e2nd mult timp cu viteze apropiate de viteza luminii, se \u00eentoarce pe p\u0103m\u00e2nt dup\u0103 sute de ani de la moarte fo\u015ftilor s\u0103i contemporani. \u00cen acest caz, este postulat, inevitabil, c\u0103 \u00eensu\u015fi omul \u015fi-a tr\u0103it doar obi\u015fnuita sa via\u0163\u0103, s\u0103 zicem, 40 de ani cosmici, adic\u0103 \u00een timp ce pe P\u0103m\u00e2nt au trecut 500 de ani, el a tr\u0103it \u201e\u00een via\u0163a sa psihic\u0103\u201d obi\u015fnui\u0163ii 40 de ani, dar nu 500. \u015ei acest fapt a devenit, \u00een fantastic\u0103, un lucru at\u00e2t de obi\u015fnuit, \u00eenc\u00e2t a \u00eenceput s\u0103 fie apreciat mai c\u0103 nu ca un fapt \u015ftiin\u0163ific. \u00cen orice caz, o asemenea reprezentare a intrat sigur \u00een schema conceptual\u0103. Dar este de remarcat faptul c\u0103 nimeni nu l-a accelerat pe om p\u00e2n\u0103 la viteze apropiate de viteza luminii, prin urmare, nimeni nu \u015ftie cum se desf\u0103\u015foar\u0103 via\u0163a psihic\u0103 a omului \u00een condi\u0163iile unor asemenea acceler\u0103ri. Or, viteza este relativ\u0103, iar accelera\u0163ia \u2013 nu! De ce va r\u0103m\u00e2ne t\u00e2n\u0103r anume cosmonautul care se va \u00eentoarce pe P\u0103m\u00e2nt? Or, c\u00e2nd el va zbura fa\u0163\u0103 de P\u0103m\u00e2nt cu o vitez\u0103 apropiat\u0103 de viteza luminii, din punctul s\u0103u de vedere, anume P\u0103m\u00e2ntul va zbura relativ cu el cu aceea\u015fi vitez\u0103, nu-i a\u015fa? R\u0103spunsul e \u00een accelera\u0163ie. Anume el, la \u00eenceput, se va accelera, iar apoi se va accelera iar\u0103\u015fi, dar cu semnul minus (adic\u0103 \u00ee\u015fi va mic\u015fora viteza), apoi se va \u00eentoarce \u015fi va \u00eencepe iar s\u0103 se accelereze, apoi s\u0103 fr\u00e2neze. Deosebirea dintre noi \u015fi el va consta anume \u00een accelera\u0163ie. El va sim\u0163i suprasarcini, masa lui va cre\u015fte, iar noi nu vom sim\u0163i toate acestea. Un curs de teorie a relativit\u0103\u0163ii nu ar \u00eenc\u0103pea \u00een aceast\u0103 carte, de aceea, pur \u015fi simplu, voi mai aminti o dat\u0103: noi nu posed\u0103m experien\u0163a faptului dac\u0103 via\u0163a psihic\u0103 a omului \u00eencetine\u015fte sau nu \u00eempreun\u0103 cu \u00eencetinirea \u201etimpului\u201d \u00een sistemul s\u0103u, \u00eempreun\u0103 cu \u00eencetinirea tuturor proceselor fizice, prin urmare, \u015fi celor fiziologice.<\/p>\n A\u015fa dar, \u00eencetinirea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii este un proces pe care-l cunoa\u015ftem bine… din cursul de fizic\u0103 relativist\u0103!<\/p>\n Se poate oare admite, cu titlu de ipotez\u0103, c\u0103 PR exercit\u0103 asupra omului aceea\u015fi sau aproape aceea\u015fi influent\u0103, pe care ar exercita-o asupra sa accelerarea p\u00e2n\u0103 la viteze comparabile cu viteza luminii? \u00cen virtutea faptului c\u0103 rezultatele se aseam\u0103n\u0103, se poate. Pentru simplitatea limbajului, s-ar putea spune c\u0103 PR, f\u0103r\u0103 careva g\u0103uri negre \u015fi viteze apropiate de viteza luminii, conduc la apari\u0163ia unei lumi pseudorelativiste, adic\u0103 unei lumi care posed\u0103, ipotetic, unele propriet\u0103\u0163i apropiate de propriet\u0103\u0163ile lumii relativiste. \u201eLume pseudorelativist\u0103\u201d sun\u0103 complicat, de aceea voi introduce termenul \u201epre-lume\u201d, or, deocamdat\u0103, nu avem temeiuri serioase pentru a identifica pre-lumea \u015fi lumea relativist\u0103, chiar \u015fi numai \u00een cadrul acestei ipoteze libere. Putem doar s\u0103 fix\u0103m unele manifest\u0103ri asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n \u00cencetinirea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii are loc, iar \u00eencetinirea vorbirii omului \u2013 nu, din care fapt putem concluziona c\u0103 propriet\u0103\u0163ile pre-lumii nu pot fi observate \u00een lumea \u201emateriei grosolane\u201d, tot a\u015fa dup\u0103 cum propriet\u0103\u0163ile lumii relativiste sunt imperceptibile la vitezele noastre obi\u015fnuite. Propriet\u0103\u0163ile pre-lumii se r\u0103sfr\u00e2ng asupra corpului nostru fizic \u00een mod indirect, printr-o consecutivitate ce leag\u0103 PR, \u201elumea psihicului\u201d, \u201elumea fiziologicului\u201d.<\/p>\n O asemenea \u00eentors\u0103tur\u0103 a ipotezei, chiar dac\u0103 pare fantastic\u0103, \u00een realitate nu este a\u015fa, c\u0103ci… posed\u0103m o asemenea experien\u0163\u0103! Multor oameni, \u00een vis (eu nu mai vorbesc despre visele con\u015ftientizate, o experien\u0163\u0103 str\u0103lucit\u0103 a c\u0103rora o au unii practican\u0163i), au avut prilejul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o bun\u0103 bucat\u0103 de via\u0163\u0103 psihic\u0103, ba chiar foarte mare, pe care ei ar fi reu\u015fit s-o descrie \u00een c\u00e2teva pagini de text, dar la trezire se dovedea c\u0103 au trecut doar vreo cinci minute. Ariciul, de exemplu, posed\u0103 experien\u0163a de a fi tr\u0103it \u00een ViCo trei luni de via\u0163\u0103 foarte intens\u0103, \u00een timp ce \u00een lumea treaz\u0103 a trecut doar vreo or\u0103. Corela\u0163ia dintre timpul \u201epsihic\u201d \u015fi cel \u201efizic\u201d constituie, \u00een cazul dat, circa 2000:1!!<\/p>\n F\u0103c\u00e2nd un bilan\u0163 intermediar, putem enun\u0163a ipoteza:<\/p>\n \u201ePR se soldeaz\u0103 cu manifestarea propriet\u0103\u0163ii pre-lumii sau, vorbind la figurat, reprezint\u0103 o parte psihic\u0103 a omului, iar prin ea, \u015fi fizic\u0103, influen\u0163a pre-lumii, propriet\u0103\u0163ile c\u0103reia \u00een multe privin\u0163e sunt echivalente cu lumea relativist\u0103, studiat\u0103 foarte pu\u0163in, doar \u00een ceea ce prive\u015fte particulele elementare sau obiectele astronomice at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate, \u00eenc\u00e2t putem judeca despre ele iar\u0103\u015fi numai \u00een baza unor particule elementare \u015fi radia\u0163ii. Manifestarea propriet\u0103\u0163ilor pre-lumii sau, vorbind la figurat, \u201eafl\u0103rii \u00een pre-lume\u201d se soldeaz\u0103 cu o condensare, extindere brusc\u0103 a experien\u0163ei psihice, iar influen\u0163a ei asupra corpului fizic este de a\u015fa natur\u0103, \u00eenc\u00e2t, \u00een pofida lipsei unei careva \u00eencetiniri a mi\u015fc\u0103rilor \u015fi reac\u0163iilor fiziologice, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea organismului \u00eencetine\u015fte sau se opre\u015fte cu totul\u201d.<\/p>\n Propriet\u0103\u0163ile lumii relativiste sunt c\u00e2t se poate de neobi\u015fnuite, dup\u0103 cum o \u015ftim din fizic\u0103, \u015fi dac\u0103 \u201epartea psihic\u0103\u201d a omului se transfer\u0103 \u00eentr-o lume, ce are cel pu\u0163in ceva comun cu lumea relativist\u0103 (deoarece omul exist\u0103), \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 propriet\u0103\u0163ile pre-lumii exercit\u0103 influen\u0163\u0103 asupra comportamentului omului \u00een lumea obi\u015fnuit\u0103 (ceea ce, indiscutabil, decurge din \u00eencetinirea procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire), se poate admite c\u0103 \u015fi corpul omului, care tr\u0103ie\u015fte PR deosebit de intense \u015fi \u201espa\u0163iale\u201d, se va supune unor influen\u0163e de alt gen, va ob\u0163ine \u015fi alte propriet\u0103\u0163i surprinz\u0103toare.<\/p>\n O asemenea ipotez\u0103 distruge obstacolul ce apare, \u00een mod inevitabil, \u00een fa\u0163a oric\u0103rui om s\u0103n\u0103tos la minte, atunci c\u00e2nd cite\u015fte c\u0103r\u0163ile aceluia\u015fi Castaneda, ale lui Dalai-Lama, sau ale lui Tulku Urgen Rimpoche, sau ale lui\u00a0Isherwood despre Ramakrishna sau ale lui Satprem despre Aurobindo etc. \u00cen aceste c\u0103r\u0163i, m\u0103rturiile unor minuni absolut imposibile, neverosimile sunt citate at\u00e2t de des, \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 voi, \u00eencetezi s\u0103 mai ai \u00eencredere \u00een ceea ce descrie autorul. Faptul dat, la r\u00e2ndul s\u0103u, atrage o criz\u0103 nepl\u0103cut\u0103, deoarece anume ace\u015fti autori \u0163i se par a fi cei mai sinceri, mai \u00een\u0163elep\u0163i. Anume \u00een aceste c\u0103r\u0163i se \u00eent\u00e2lnesc aglomera\u0163ii de experien\u0163\u0103 ce nu poate fi inventat pe loc gol, care se confirm\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 pe m\u0103sura propriei tale \u00eenaint\u0103ri \u00een practica ajungerii\u00a0la PR, \u00een claritate, \u00een eliminarea obscurit\u0103\u0163ilor. Ipoteza enun\u0163at\u0103 permite, la urma urmelor, de a arunca o punte a explica\u0163iei: cu c\u00e2t omul tr\u0103ie\u015fte mai multe PR, cu c\u00e2t aceste PR sunt mai \u201emultidimensionale\u201d \u015fi intense, cu at\u00e2t mai mult corpul s\u0103u cap\u0103t\u0103 propriet\u0103\u0163i de \u201epre-lume\u201d, propriet\u0103\u0163i care, de pe pozi\u0163iile noastre obi\u015fnuite, cotidiene, par a fi imposibile.<\/p>\n Remarc\u0103m c\u0103 \u00een pre-lume se deplaseaz\u0103 nu un aparat, nu o particul\u0103 elementar\u0103 \u201esimpte\u201d fenomene neverosimile, ci \u00eensu\u015fi omul! \u00censeamn\u0103 oare acest fapt c\u0103 putem, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 arunc\u0103m o punte de la psihic la fizic, s\u0103 cunoa\u015ftem fizica nu cu ajutorul aparatelor, ci nemijlocit prin percep\u0163ii?<\/p>\n <\/p>\n S\u0103 mai examin\u0103m un aspect. \u015etim despre existen\u0163a mecanicii cuantelor. Nu ar fi o exagerare s\u0103 spunem c\u0103 mecanica cuantelor n-o \u00een\u0163elege \u015fi n-a \u00een\u0163eles-o nimeni. Cam acela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre teoria relativit\u0103\u0163ii, totu\u015fi, la mecanica cuantelor afirma\u0163ia poate fi atribuit\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mare. Comprimarea spa\u0163iului, \u00eencetinirea timpului \u015fi chiar curbarea spa\u0163iului, echivalen\u0163a dintre curbarea spa\u0163iului \u015fi mas\u0103, echivalen\u0163a dintre mas\u0103 \u015fi energie, echivalen\u0163a dintre accelerare \u015fi mas\u0103… Toate aceste probleme sofisticate ce sunt legate, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, de viteze apropiate de viteza luminii \u0163i le po\u0163i imagina cumva, po\u0163i s\u0103 le desenezi, s\u0103 le reduci la careva modele inteligibile. Dac\u0103 un om care se deplaseaz\u0103 cu o vitez\u0103 apropiata de viteza luminii va emite un foton, apoi ce va fi? Or, viteza luminii este constant\u0103 \u015fi viteza deplas\u0103rii omului nu se adun\u0103 cu viteza fotonului, reiese, deci, c\u0103 fotonul se va t\u00e2r\u00ee \u00eencet \u00eenaintea omului? Pentru noi \u2013 da. Iar pentru el fotonul va zbura \u00eenainte cu obi\u015fnuita vitez\u0103 a luminii. Probleme \u015fi exerci\u0163ii de acest gen sunt o sumedenie, totu\u015fi, rezolvarea lor poate fi f\u0103cut\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, inteligibil\u0103. Einstein nu-\u015fi rupea p\u0103rul din cap, ba nu numai el. Cel care nu-\u015fi rupe p\u0103rul din cap, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 fizica cuantic\u0103, acela nici pe aproape nu-\u015fi d\u0103 seama ce distan\u0163\u0103 enorm\u0103 \u00eel desparte de \u00een\u0163elegere. Acum vreau s\u0103 amintesc un singur aspect \u2013 probabilitatea. \u201eElectronul\u201d, de exemplu, nu e altceva dec\u00e2t \u201edensitatea probabilit\u0103\u0163ii descoperirii electronului\u201d. Aceast\u0103 chestie pe care noi o numim \u201eelectron\u201d se manifest\u0103 ba ca o particul\u0103, ba ca o und\u0103 \u015fi nimeni niciodat\u0103 nu va reu\u015fi nici s\u0103-\u015fi imagineze, nici s\u0103 deseneze \u015fi s\u0103 conceap\u0103 asta. \u00cen schimb multe lucruri pot fi descrise de ecua\u0163ii, iar \u00een baza rezultatelor ob\u0163inute se construiesc aparate care func\u0163ioneaz\u0103 impecabil, cea ce \u015fi fac oamenii, arunc\u00e2nd problemele \u00een\u0163elegerii mai departe.<\/p>\n Dac\u0103 vom trimite spre un ecran, capabil s\u0103 \u00eenregistreze, un singur electron sau un foton printr-o fant\u0103 foarte \u00eengust\u0103, at\u00e2t de \u00eengust\u0103, \u00eenc\u00e2t, conform principiului nedetermin\u0103rii lui Heisenberg, nedeterminarea impulsului s\u0103u va \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 sim\u0163itor, atunci fotonul va putea fi descoperit pe ecran \u00een locurile cele mai nea\u015fteptate, nicidecum nu \u00een fa\u0163a fantei. \u015ei fiecare foton urm\u0103tor va c\u0103dea, cu o anumit\u0103 probabilitate (care poate fi calculat\u0103 precis) la locul s\u0103u. Dac\u0103 vom emite concomitent trilioane de fotoni (adic\u0103 vom emite o lumin\u0103 continu\u0103), apoi pe ecran se va vedea o dung\u0103 clar\u0103, \u00een cazul dat, din contul caracterului de mas\u0103, abaterile individuale nu vor mai putea fi observate. Legile opticii func\u0163ioneaz\u0103 impecabil, dar nu din cauza faptului c\u0103 principiul incertitudinii \u015fi celelalte efecte cuantice nu mai sunt \u00een vigoare, ci datorit\u0103 faptului c\u0103 ele sunt nivelate din contul unui num\u0103r enorm \u2013 raza de lumin\u0103 reprezint\u0103 un num\u0103r astronomic de fotoni.<\/p>\n Exist\u0103 oare \u00een PCD ceva ce s-ar descrie prin legile probabilit\u0103\u0163ii acolo, unde, la prima vedere, probabilitatea nu are ce c\u0103uta? Desigur c\u0103 exist\u0103. Dac\u0103 tr\u0103ie\u015fti o PR intens\u0103, exist\u0103 doar o probabilitate a faptului c\u0103 ea va ob\u0163ine calitatea de profunzime sau de atotcuprinz\u0103tor \u015fi nu este deloc clar \u2013 de ce, doar \u00een timpul c\u00e2nd exist\u0103 o PR puternic\u0103 nu-s \u015fi nici nu pot fi nici un fel de EN, s-ar p\u0103rea, nu exist\u0103 nici un fel de obstacole. Eu niciodat\u0103 nu voi putea afirma c\u0103 o PR puternic\u0103 va deveni \u201eprofund\u0103\u201d, eu pot opera doar cu categorii de probabilitate: \u201ecu c\u00e2t mai frecvent \u015fi mai intens… cu at\u00e2t e mai probabil…\u201d. Iar \u00een caz de PR de mas\u0103 se poate vorbi deja despre legit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 a recurge la probabilitate, la fel ca \u015fi-n cazul cu optica, \u015ftiin\u0163a care studiaz\u0103 fluxuri mari de fotoni: dac\u0103 vei tr\u0103i PR intens \u015fi timp \u00eendelungat, atunci legitatea devine ca din beton armat: \u201ede \u00eendat\u0103 ce intensitatea PR atinge 7, ea cap\u0103t\u0103 \u015fi \u201evolum\u201d.<\/p>\n Asem\u0103narea dintre descrieri este cert\u0103 \u015fi ipoteza despre o careva rela\u0163ie profund\u0103 dintre fizic\u0103 \u015fi PCD cap\u0103t\u0103 noi tr\u0103s\u0103turi.<\/p>\n Se poate oare vorbi despre percep\u0163iile psihice \u00een limbajul interac\u0163iunilor? Dup\u0103 cum se \u015ftie din fizic\u0103, toat\u0103 diversitatea interac\u0163iunilor poate fi redus\u0103 la patru tipuri fundamentale: interac\u0163iunea gravita\u0163ional\u0103, electromagnetic\u0103, slab\u0103 \u015fi puternic\u0103 (ultimele dou\u0103 exist\u0103 la nivel subatomic). Fiec\u0103rui tip de interac\u0163iune, \u00een afar\u0103 de cea gravita\u0163ional\u0103, \u00eei corespunde o particul\u0103, care poate fi considerat\u0103 ca o por\u0163ie minim\u0103 a acestei interac\u0163iuni \u2013 fotonii (interac\u0163iunea electromagnetic\u0103), gluonii (puternic\u0103) \u015fi bozonii de calibrare (slab\u0103).<\/p>\n Sarcina electric\u0103 pozitiv\u0103 o atrage pe cea negativ\u0103 s\u00ee o respinge pe cea pozitiv\u0103. PR \u201eatrag\u201d alte PR. PR \u201eresping\u201d EN. EN \u201eatrag\u201d alte EN \u015fi \u201eresping\u201d PR. Dup\u0103 cum vedem, putem folosi liber limbajul interac\u0163iunilor pentru descrierea proceselor psihice.<\/p>\n <\/p>\n S\u0103 revenim la faptul existen\u0163ei omului. \u00cen general vorbind, este un fapt incomprehensibil \u015fi doar de aceea c\u0103 e obi\u015fnuit aceast\u0103 incomprehensibilitate se \u015fterge, se dizlocuie\u015fte. Exist\u0103, \u00een general vorbind, dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a prezenta omul: animist\u0103 (omul este un suflet \u00eenc\u0103rcat cu trup) \u015fi materialist\u0103 (sufletul \u015fi corpul reprezint\u0103 niveluri diferite ale materiei). Abordarea animist\u0103 este lipsit\u0103 de perspectiv\u0103 \u00een toate sensurile, iar principalul este c\u0103 ea contrazice observ\u0103rilor descrise mai sus, care constau \u00een faptul c\u0103 PR, lucru cert, influen\u0163eaz\u0103 asupra corpului. Oamenii observau \u015fi mai \u00eenainte c\u0103 lumea psihicului influen\u0163eaz\u0103, indiscutabil, asupra lumii fizicului: oamenii mai calmi tr\u0103iesc mai mult, corpul li-i mai s\u0103n\u0103tos, se observau cazuri de t\u0103m\u0103duire miraculoas\u0103 de boli incurabile \u00een cazul oamenilor care lupt\u0103 cu optimism pentru supravie\u0163uire, dar nu se predau \u00een disperare. Dar asemenea observ\u0103ri niciodat\u0103 nu erau prea clare \u00een virtutea faptului c\u0103 \u015fi oamenii, practic, nu se deosebesc unul de altul, to\u0163i plutind \u00eentr-o cea\u0163\u0103 de t\u00e2mpenie, \u00een otrava EN \u015fi FN. Experien\u0163a de cultivare a PR face ca asemenea observ\u0103ri s\u0103 devin\u0103 incontestabile \u00een mod deosebit \u2013 lumea psihicului exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 asupra lumii fizicului. Dar, \u00een general vorbind, cadavrul se deosebe\u015fte esen\u0163ial de \u201ecorpul viu\u201d, de aceea pentru mine este surprinz\u0103tor faptul \u00een ce m\u0103sur\u0103 poate fi viabil punctul de vedere religios, absolut inconsistent, care separ\u0103 \u201espiritul\u201d \u015fi \u201emateria\u201d printr-o ruptur\u0103 de netrecut. Dac\u0103 interac\u0163iunea exist\u0103, apoi ea \u00eenseamn\u0103 prin \u00eensu\u015fi faptul existen\u0163ei sale c\u0103 noi ne confrunt\u0103m cu diferite niveluri ale materiei, dar nu cu lucruri principial diferite. Dac\u0103 PR influen\u0163eaz\u0103 asupra corpului, ba \u00eenc\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de evident, apoi acest fapt tocmai \u015fi \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, avem de a face u materie de diferit nivel, de diferit\u0103 calitate. Lumea psihicului este material\u0103, este un fapt evident. Dar din aceasta deloc nu rezult\u0103 c\u0103 am avea acum, \u00een locul \u201emi\u015fc\u0103rilor spiritului\u201d o lume rece a unor ro\u0163i din\u0163ate descrise de formule \u2013 eterna oroare a reduc\u0163ionismului este adus la via\u0163\u0103 de t\u00e2mpenie. Mai mult, leg\u0103tura indisolubil\u0103 dintre fizic \u015fi psihic ne permite s\u0103 afirm\u0103m, \u00een mod simetric, c\u0103 materia posed\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 la toate nivelurile. O anumit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 proprie omului modern corespunde unui anumit corp uman cu propriet\u0103\u0163ile sale cunoscute \u2013 propriet\u0103\u0163ile pielii, mu\u015fchilor, oaselor, s\u00e2ngelui etc. O anumit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 proprie animalului din timpurile noastre corespunde \u015fi ea unui anumit corp de animal, este de remarcat faptul c\u0103 corpurile noastre au propriet\u0103\u0163i asem\u0103n\u0103toare, aproape identice \u015fi acest fapt se poate trata \u00een folosul teoriei despre evolu\u0163ia omului de la animale \u2013 omul s-a separat relativ nu demult din lumea animal\u0103, \u00eenc\u00e2t ne mai leag\u0103 \u015fi comunitatea \u00een structura cor[ului \u015fi chiar, \u00een multe cazuri, u\u015furin\u0163a apari\u0163iei simpatiei reciproce. Faptul c\u0103 animalele sunt fiin\u0163e care judec\u0103 \u015fi simt (ceea ce este aproape acela\u015fi lucru) acum le este clar aproape tuturor. O anumit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a insectelor corespunde unor anumite corpuri ale lor, acela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre plante. Ei bine, cu acest fapt po\u0163i s\u0103 te deprinzi, mai greu sau mai u\u015for, exist\u0103 \u015fi \u00een zilele noastre care consider\u0103 c\u0103 plantele sunt fiin\u0163e care simt \u015fi au con\u015ftiin\u0163\u0103, fapt confirmat indirect (de exemplu, dependen\u0163a clar\u0103 a vitezei cre\u015fterii \u015fi a fertilit\u0103\u0163ii plantelor de muzica ce-i este difuzat\u0103). Acum vreo sut\u0103 de ani nimeni nu ar fi luat \u00een serios ipoteza c\u0103 plantele ar putea poseda con\u015ftiin\u0163\u0103 tot a\u015fa cum azi pu\u0163in cine ar lua \u00een serios ipoteza c\u0103 pietrele, mun\u0163ii, v\u00e2ntul, marea sunt fiin\u0163e care posed\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi sim\u0163ire, chiar dac\u0103, \u00een cazul lor, con\u015ftiin\u0163a \u015fi sim\u0163irea sunt de alt tip, care difer\u0103 esen\u0163ial de ale noastre. Cu toate acestea, oric\u00e2t de incredibil ar suna \u201emarea con\u015ftient\u0103\u201d, \u201emuntele care simte\u201d, \u00eensu\u015fi faptul existen\u0163ei omului, precum \u015fi faptul incontestabil al influen\u0163ei \u201ecorpului psihic\u201d asupra \u201ecorpului fizic\u201d demonstreaz\u0103 c\u0103 \u015fi pietrele, \u015fi v\u00e2ntul con\u015ftientizeaz\u0103, or, corpul nostru fizic const\u0103, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, din minerale, iar fiziologia noastr\u0103 este un lan\u0163 de reac\u0163ii pur chimice, iar chimia nu e altceva dec\u00e2t o ramur\u0103 a fizicii, or, \u00een procesele chimice particip\u0103 obiecte pur fizice \u2013 molecule, atomi.<\/p>\n De aici apare, \u00een mod firesc, o \u00eentrebare simpl\u0103: dac\u0103 noi to\u0163i, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta, suntem fiin\u0163e con\u015ftiente, apoi e posibil\u0103 oare o modalitate de comunicare? E posibil oare a\u015fa un mod de comunicare, \u00een care ar fi cu putin\u0163\u0103 o interpretare rezonabil\u0103, constructiv\u0103 a rezultatelor ei, pe care o putem folosi \u00een activitatea material\u0103 \u015fi psihic\u0103? Dac\u0103 acest lucru \u015fi este posibil, apoi, \u00een tot cazul, nu pe calea pe care au \u00eencercat s\u0103 mearg\u0103 numero\u015fii cercet\u0103tori a tot felul de \u201efenomene paranormale\u201d, nu prin folosirea aritmometrelor \u015fi spectrometrelor. Ci anume pe calea pe care, propriu zis, o avem \u2013 pe calea folosirii a noi \u00een\u015fine drept o verig\u0103 de leg\u0103tur\u0103 gata dintre materiile de niveluri at\u00e2t de diferite. Iat\u0103 de ce, un fizico-psiholog din viitor reprezint\u0103 azi o figur\u0103 mai c\u0103 nu ireal\u0103 \u2013 el \u00eensu\u015fi este \u015fi aparat de percep\u0163ie, \u015fi interpretator al datelor ob\u0163inute. F\u0103c\u00e2nd calcule, el va controla continuitatea tr\u0103irii PR, sus\u0163inerii lor la nivelul necesar de intensitate, profunzime, atotcuprinz\u0103tor \u015fi magnetizare, fix\u00e2nd concomitent observ\u0103rile \u015fi \u00eenregistr\u00e2nd datele.<\/p>\n De aici, desigur, decurge c\u0103 exist\u0103 posibilitatea de a descrie lumea psihicului \u015fi fizicului \u00eentr-un limbaj unic. A crea o teorie supra-general\u0103 a materiei, care une\u015fte acele tipuri de materie, pe care noi le separ\u0103m \u00een \u201elumea psihicului\u201d \u015fi \u201elumea fizicului\u201d. A arunca o punte nu numai teoretic\u0103, dar \u015fi c\u00e2t se poate de practic\u0103 dintre \u201efizicieni\u201d \u015fi \u201elirici\u201d. A uni ceea ce oamenii nu mai sper\u0103 de mult timp s\u0103 poat\u0103 uni. A descoperi legile fizicii drept rezultat al \u201ec\u0103l\u0103toriilor con\u015ftiin\u0163ei\u201d. A c\u0103l\u0103tori nu cu \u201eaparatele\u201d, ci cu \u201esim\u0163urile\u201d. A nu trimite nave spa\u0163iale \u00een galaxiile \u00eendep\u0103rtate, ci a c\u0103l\u0103tori \u00eencolo, \u201ea debarca\u201d \u015fi a le cerceta \u201e\u00een corpul psihic\u201d sau \u00een \u201ecorpul fizic transformat\u201d, ceea ce va fi aproape un sinonim.<\/p>\n Reprezent\u0103rile despre materie se vor schimba iar\u0103\u015fi \u00eentr-un mod cardinal, revolu\u0163ionar (Materie con\u015ftient\u0103?? Atom sensibil??? Aiureal\u0103!), dar pentru fizicieni a\u015fa ceva nu ar prezenta nimic nou. Toate acestea par a fi o aiureal\u0103 chiar cu totul complet\u0103, dar nu din lipsa de temei a ipotezei, ci prin faptul c\u0103 aceste concluzii sunt neobi\u015fnuite prin excelent\u0103. \u201eAiureal\u0103 total\u0103\u201d este epitetul care a fost aplicat, la timpul s\u0103u, \u015fi \u00een raport cu teoria relativit\u0103\u0163ii cu ale ei curb\u0103ri ale spa\u0163iului, \u015fi mecanica cuantelor pentru efectele de tunel \u015fi densit\u0103\u0163ile probabilit\u0103\u0163ii \u00een locul unor corpuscule dure, ba \u015fi ipoteza despre forma sferic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi necesitatea de \u201emerge cu capul \u00een jos\u201d \u015fi de \u201ea nu v\u0103rsa marea\u201d, care decurgea din ea, \u015fi teoria superstrunelor cu multitudinea de dimensiuni, compactizate, comprimate \u00een \u201ecutele\u201d spa\u0163iului, ba \u015fi \u201em-teoria\u201d inimaginabil\u0103 care a crescut din teoria superstrunelor. Hai mai bine s\u0103 vedem la ce ne va conduce c\u0103l\u0103toria \u00een lumea percep\u0163iilor revelatoare. Iar \u00eenc\u0103 mai bine ar fi s\u0103 particip\u0103m la aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie, or, fiecare poate deveni cercet\u0103tor \u2013 nu sunt necesare nici acceleratoare ce cost\u0103 miliarde de dolari, nici institute cu mii de colaboratori, nici chiar un laborator mic cu microscoape \u015fi epruvete nu ne trebuie. Omul \u00eensu\u015fi este \u015fi un aparat cu valoare de unicat pentru investiga\u0163ii, \u015fi obiectul, \u015fi subiectul investiga\u0163iei. \u00censu\u015fi omul e \u015fi \u201ec\u0103l\u0103toria\u201d, \u015fi, concomitent, c\u0103l\u0103torul. Situa\u0163ia c\u00e2nd un savant agresiv \u015fi t\u00e2mp st\u0103 \u00een fa\u0163a aparatelor, face descoperiri, dar, \u00een acela\u015fi timp, se descompune de viu \u00een urma bolilor, va r\u0103m\u00e2ne \u00een trecut, va deveni imposibil\u0103 \u00een principiu. Savantul viitorului, \u00een procesul investiga\u0163iilor sale, va evolua el \u00eensu\u015fi, propor\u0163iile, scara evolu\u0163iei sale vor limita propor\u0163iile, scara investiga\u0163iilor lui. Domina\u0163ia \u201enaturii a doua\u201d cu toate consecin\u0163ele oribile ale ei \u2013 c…carea planetei, sortirea omului la degradare psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 \u015fi dependen\u0163\u0103 total\u0103 de tehnologii \u2013 toate acestea vor \u00eencepe s\u0103 se retrag\u0103 pe planul doi ca un co\u015fmar.<\/p>\n <\/p>\n 07-02-03)<\/strong>\u00a0Viitorul, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, va fi. Este cert faptul c\u0103 el nu se va asem\u0103na cu ceea ce este \u201eacum\u201d. Se poate discuta despre aceea cum va fi viitorul, dar e pu\u0163in probabil c\u0103 cineva are s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103 el se va deosebi, ba \u00eenc\u0103 tare, de prezent. Ritmurile schimb\u0103rilor cresc. Lua\u0163i o carte, citi\u0163i, privi\u0163i cum tr\u0103iau oamenii o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, \u00eencerca\u0163i s\u0103 sim\u0163i\u0163i via\u0163a lor, p\u0103trunde\u0163i-v\u0103 de Ideile \u015fi lumea din acea epoc\u0103. Deosebirea fa\u0163\u0103 de contemporaneitate este colosal\u0103, e imposibil s-o descrii, s-o exprimi \u00een nici un fel de cuvinte, imagini, cifre. Ritmurile schimb\u0103rii modului de via\u0163a au devenit at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t toate epocile precedente ni se par \u00eencremenite! No\u0163iunea de \u201esecolul al XIX-lea\u201d este conjugat \u00een mintea omului modern cu ceva \u00een stagnare, ceva ce se mi\u015fc\u0103 abia-abia, \u201enu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\u201d, ei, poate, o dat\u0103 \u00een zece ani se mai schimba ceva… Or, oamenii care \u0163in minte acele timpuri ar putea s\u0103 confirme: contemporanii percepeau via\u0163a \u00een secolul al XIX-lea ca o goan\u0103 dement\u0103 (eu vorbesc despre a\u015fa-numita \u201elume occidental\u0103\u201d)! Un val interminabil de descoperiri \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, transform\u0103ri \u00een tehnologii, un ritm turbat al vie\u0163ii, un volum de informa\u0163ii care nu poate fi \u201edigerat\u201d, o sumedenie de transform\u0103ri sociale, care schimbau toat\u0103 via\u0163a societ\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la cele mai mici m\u0103run\u0163i\u015furi. Exista senza\u0163ia de satura\u0163ie, \u201enu mai avem unde goni\u201d. Iar un careva secol al XIV-lea \u00een Europa este perceput de contemporanii no\u015ftri ca o pat\u0103 neagr\u0103 \u015fi omogen\u0103, ei, la sigur, acolo, de bun\u0103 seam\u0103, \u201enu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\u201d, \u201eobscuritate medieval\u0103\u201d, da, duceau r\u0103zboaie, afumau cerul cu ruguri (sobele au fost inventate doar la sf\u00e2r\u015fitul veacului), m\u0103t\u0103h\u0103iau cu spada (praful de pu\u015fc\u0103, \u00een forma sa cea mai primitiv\u0103, cea mai timpurie \u00eencepu s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului), da, f\u0103ceau m\u00e2ncare \u015fi m\u00e2ncau. Se n\u0103\u015fteau \u015fi mureau ca prin vis. Dar cel care \u0163ine minte via\u0163a din acele timpuri va confirma: oamenii \u00ee\u015fi percepeau secolul ca unul… dement! O goan\u0103 dement\u0103 a tehnologiilor (!! \u2013 da-da, ceea ce acum ni se pare nici c\u0103 se poate mai elementar, demult uitat \u015fi aruncat la gunoi din netrebuin\u0163\u0103, atunci era abia o inven\u0163ie) \u2013 oamenii nu dovedeau, pur \u015fi simplu, s\u0103 mearg\u0103 \u00een pas cu tehnologiile! Acolo unde \u00eenc\u0103 ieri era o p\u0103dure de netrecut, azi a ap\u0103rut un ora\u015f, noi rela\u0163ii economice, noi rela\u0163ii sociale, noi idei, noi scopuri \u2013 totul apas\u0103 asupra sim\u0163urilor, totul captiveaz\u0103. Probabil, sun\u0103 straniu fraza: \u201eSecolul al paisprezecelea \u2013 secolul dezvolt\u0103rii furtunoase a tehnologiilor, transform\u0103rilor sociale \u015fi economice\u201d? E straniu, dar e fapt, chiar dac\u0103 \u015ftiin\u0163a modern\u0103 nu recunoa\u015fte, deocamdat\u0103, acest fapt, deoarece artefactele din acele timpuri care au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi sunt deficitare.<\/p>\n Oricum ar fi, \u00een pofida faptului c\u0103 \u00een\u0163elegem deosebirile colosale \u00een modul de via\u0163\u0103 al oamenilor din diferite epoci, modul nostru modern de via\u0163\u0103 ni se pare definitiv, etern, intact, corect, bun etc. Dar nu va fi a\u015fa. Deja peste 10 ani via\u0163a se va schimba foarte mult, peste 20 ea va fi greu de recunoscut, iar peste 50 de ani \u2013 de nerecunoscut. Iar tu nu vei mai fi \u2013 tu vei muri. Tu nu vei fi. Nu \u015ftim, nu putem s\u0103 concepem, s\u0103 ne imagin\u0103m \u2013 ei, cum vine asta, \u201eeu nu voi fi\u201d? D-apoi c\u0103 nu vei fi tot a\u015fa cum nu exist\u0103 cei care care au murit deja. Teoria reincarn\u0103rii este o consolare foarte slab\u0103 \u2013 po\u0163i observa acest lucru atunci c\u00e2nd te vei \u00eemboln\u0103vi grav, vorbele de felul \u201eei hai, nu te mai chinui at\u00e2ta, ai s\u0103 te reincarnezi \u00een via\u0163a viitoare\u201d \u0163i se par o batjocur\u0103 \u015fi nu fac dec\u00e2t s\u0103 accentueze panica \u015fi triste\u0163ea. Tare mult vrei s\u0103 tr\u0103ie\u015fti. Or, \u00een viitor via\u0163a va fi, neap\u0103rat, alta, mai interesant\u0103, mai plin\u0103. Iat\u0103, de exemplu, acum to\u0163i muncesc. C\u00e2te opt ore zilnic, ba mai consum\u0103 c\u00e2te dou\u0103-patru ore \u00een drum. \u015ei acest lucru pare a fi de nestr\u0103mutat, etern. Dar nu totdeauna a fost a\u015fa. \u00cenc\u0103 acum o sut\u0103 de ani (iar \u00een unele locuri – \u015fi ast\u0103zi), oamenii munceau nu c\u00e2te opt ore, ci de la r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103 se l\u0103sa \u00eentunericul, c\u00e2te 12, 14 ore! \u015ei lor aceast\u0103 ordine li se p\u0103rea de nestr\u0103mutat. Dar s-a dovedit c\u0103 nu se poate tr\u0103i astfel, asta nu e via\u0163\u0103, ci ocn\u0103. Iar oamenii vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 se dedea pl\u0103cerii. \u015ei cu c\u00e2t mai multe pl\u0103ceri devin cunoscute \u015fi accesibile, cu at\u00e2t mai mult le dore\u015fti. Deja acum oamenii nu mai vor s\u0103 lucreze c\u00e2te opt ore \u2013 ei vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103! Economia Europei trece printr-o depresie serioas\u0103 \u015fi ea va c\u0103dea, \u00een mod inevitabil, \u015fi \u00een cele ce urmeaz\u0103 \u2013 locuitorii Europei s-au istovit s\u0103 se chinuiasc\u0103, au obosit s\u0103 ard\u0103 la serviciu. Ei vor un salariu mai mare, o zi de munc\u0103 mai scurt\u0103 \u015fi un concediu mai lung. \u015ei la serviciu vor s\u0103 se istoveasc\u0103 mai pu\u0163in, s\u0103 se odihneasc\u0103 mai mult \u00een od\u0103ile de relaxare. Locuitorii Rusiei, Chinei, Indiei, Braziliei, Malayzieiei, Argentinei etc. deocamdat\u0103 nu pot \u00een\u0163elege acest lucru \u2013 ei nu au o locuin\u0163\u0103 ac\u0103t\u0103rii, o ma\u015fin\u0103 de sp\u0103lat, un televizor, multora nici m\u00e2ncare nu le ajunge, despre ce fel de mic\u015forare a zilei de munc\u0103 poate fi vorba? Vom munci din zori p\u00e2n\u0103 noaptea. \u015ei muncesc. \u015ei economia \u0163\u0103rilor lor cre\u015fte \u015fi va cre\u015fte de 10 ori mai repede ca cea european\u0103. \u015ei Europa va ajunge, inevitabil, la marginea civiliza\u0163iei. \u00cen general vorbind, ea deja este la periferie, economia ei nu cre\u015fte. Cunoa\u015fte\u0163i nivelul p\u0103trunderii Internetului \u00een Spania sau Portugalia? La nivelul unei \u015fcoli de la \u0163ar\u0103 din Rusia. Cunoa\u015fte\u0163i nivelul concuren\u0163ei \u00een Olanda? Ea nu exist\u0103 acolo, concuren\u0163a e \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 la nivel de lege, la ce ne trebuie concuren\u0163\u0103? Ea te \u00eencurc\u0103 s\u0103 sim\u0163i mul\u0163umirea: ai un magazin la pia\u0163\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u0163i se va permite s\u0103 deschizi un altul. Calm \u015fi lini\u015fte. Europa va pleca degrab\u0103 la periferia economic\u0103, iar cei care \u00eenc\u0103 nu \u015fi-au cump\u0103rat ma\u015fini de sp\u0103lat \u00eendeajuns, care \u00eenc\u0103 nu s-au s\u0103turat, vor cump\u0103ra \u00eendeajuns \u015fi se vor s\u0103tura \u00een urm\u0103torii 50-100 de ani. \u015ei vor porni pe acelea\u015fi urme: ajunge at\u00e2ta munc\u0103, ajunge schimb de gol pe de\u015fert \u2013 o ma\u015fin\u0103 pe alta aproape la fel. Nu fac toate astea c\u00e2t via\u0163a mea! Eu am o ma\u015fin\u0103, ea m\u0103 poart\u0103 10 ani \u015fi m\u0103 va mai purta tot at\u00e2ta. Iar vecinul \u015fi-a cump\u0103rat un automobil de model nou! \u201eIa uite ce face! Dac\u0103 a\u015f putea \u015fi eu la fel\u201d, se va g\u00e2ndi un rus contemporan. \u201eIdiotul! S\u0103-\u0163i consumi via\u0163a pentru a schimba o cutie de tinichea pe alta!\u201d, se va g\u00e2ndi tot el deja peste 20-30 de ani. Ei, \u015fi cu ce se vor sf\u00e2r\u015fi toate? Sunt sigur: se vor termina cu aceea c\u0103 oamenii vor reduce timpul consumat pentru munc\u0103 la un minim ce pare azi ireal, derizoriu \u2013 de exemplu, c\u00e2te dou\u0103 ore de trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u015ei patru luni concediu. Iar mul\u0163i oameni vor \u00eenceta s\u0103 munceasc\u0103 \u00een genere. Acea ameliorare a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, pe care ei vor ob\u0163ine-o prin munc\u0103 nu va costa c\u00e2t timpul consumat din VIA\u0162A lor. \u015ei un truditor care, din motive ne\u00een\u0163elese, munce\u015fte ca un arici c\u00e2te patru ore pe zi, va fi \u00een stare s\u0103 asigure un nivel de via\u0163\u0103 acceptabil pentru 10 rude \u015fi amante nelucr\u0103toare. Iar eu le propun tuturor: depune\u0163i eforturi pentru a \u00eenceta s\u0103 mai munci\u0163i ori ca s\u0103 munci\u0163i minimul necesar. Toate aceste cutii de tinichea nu cost\u0103 c\u00e2t via\u0163a ta. NIMENI nici nu-\u015fi propune drept scop de a \u00eenceta s\u0103 munceasc\u0103, apoi ce-i de mirare \u00een faptul c\u0103 oamenii nu ating acest scop? \u00cen societatea noastr\u0103 domin\u0103 noile cutii de tinichea drept un scop suprem, desigur, \u00een virtutea s\u0103r\u0103ciei spirituale. Cu c\u00e2t mai s\u0103rac\u0103 este via\u0163a ta psihic\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00ee\u0163i dore\u015fti s\u0103 umpli golul cenu\u015fiu cu o nou\u0103 cutie de tinichea. Este un cerc vicios pe po\u0163i, totu\u015fi, s\u0103-l rote\u015fti \u00een direc\u0163ie opus\u0103.<\/p>\n \u00centru-un viitor destul de apropiat oamenii vor \u00eenceta s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi vor tinde s\u0103 capete o pl\u0103cere maxim\u0103 de la via\u0163\u0103. Iar tu nu vei fi. Iar ei vor tr\u0103i, vor ob\u0163ine o sumedenie de impresii noi, vor studia ceva interesant, vor c\u0103l\u0103tori, vor citi, vor scrie, vor studia, vor face investiga\u0163ii, se vor freca, \u00ee\u015fi vor dezvolta inteligen\u0163a, se vor bucura de via\u0163\u0103. Iar tu nu vei fi. Tu nu vei fi doar din cauza faptului c\u0103 tu, ca un idiot perfect, ai hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 EN, c\u0103 oamenii se voi chinui a\u015fa tot timpul, c\u0103 altfel este cu neputin\u0163\u0103 \u015fi imposibil. C\u0103 nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 concep\u0163ii. C\u0103 dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare sunt un moft. C\u0103 este deja t\u00e2rziu sau \u00eenc\u0103 e devreme. E\u015fti un idiot, de aceea nici nu vei fi. Tu nici nu vei face m\u0103car o \u00eencercare. Tu nici nu vei \u00eencerca s\u0103 devii pu\u0163in mai sincer, s\u0103 \u00eencepi a elimina concep\u0163iile \u015fi EN, a c\u0103uta \u015fi a realiza D\u00ce. Cu sentimentul datoriei \u00eendeplinite, cu un aer vajnic, s\u0103rind cu toporul la tot ce-i viu, vei putrezi de viu \u00een t\u00e2mpenie \u015fi EN.<\/p>\n Dar po\u0163i s\u0103 schimbi totul \u015fi po\u0163i \u00eencepe chiar acum. Chiar acum po\u0163i s\u0103-\u0163i aminte\u015fti de acel c\u00e2ine cl\u0103p\u0103ug, care alearg\u0103 prin poian\u0103, s\u0103 sim\u0163i pentru el simpatie. \u015ei aceasta va fi \u201egenerarea PR\u201d. \u015ei aceast\u0103 PR, \u00ceN MOD INEVITABIL, \u00ceN ORICE CAZ \u015eI INDEPENDENT DE ORICE AR FI, va exercita influen\u0163\u0103 asupra corpului t\u0103u. Tu \u015ftii deja care-i aceast\u0103 influent\u0103 – \u00eencetinirea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, chiar p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul \u00eentineririi, \u00eencetarea bolilor, umplerea cu senza\u0163ii surprinz\u0103tor de pl\u0103cute. Aceast\u0103 PR va croi, \u00een mod inevitabil, cale de un pas spre noi descoperiri, nu pe h\u00e2rtie, ci chiar \u201e\u00een tine \u00eensu\u0163i\u201d, va fi un pas spre a schimba \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a ta. Un pas e pu\u0163in, desigur. Dar tu \u00eensu\u0163i vei dori mai mult, pentru c\u0103 E FOARTE PL\u0102CUT s\u0103 tr\u0103ie\u015fti PR, iar scopul face c\u00e2t eforturile. \u015ei dac\u0103, drept rezultat, nu vei reu\u015fi s\u0103 ob\u0163ii ritmul necesar de schimbare, vei \u00eemb\u0103tr\u00e2ni \u015fi vei muri, apoi exist\u0103 temeiuri serioase de a crede c\u0103 \u201emoartea\u201d nu e aceea\u015fi pentru to\u0163i, dup\u0103 cum nici via\u0163a nu e una pentru to\u0163i. (E \u00eenc\u0103 o \u00eentrebare \u015fi mare \u00eentrebare, c\u00e2t timp se cere pentru a opri \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u015fi t\u00e2mpenia. Desigur, asta depinde de sinceritatea \u015fi hot\u0103r\u00e2rea ta. \u015ei de faptul, \u00een ce stare erai c\u00e2nd ai \u00eenceput. Dac\u0103 ai cancer \u015fi \u0163i-au r\u0103mas doar trei luni p\u00e2n\u0103 vei muri, ai timp de ajuns? Eu nu am dovezi, ele vor ap\u0103rea cu timpul, c\u00e2nd se vor g\u0103si oameni care, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o atare stare, se vor apuca de PCD, dar am siguran\u0163a c\u0103 un asemenea om are timp destul pentru a opri \u015fi a \u00eentoarce \u00eend\u0103r\u0103t procesul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u015fi mor\u0163ii de pe urma bolilor). Moartea difer\u0103 de moarte. Moartea nu \u201eegaleaz\u0103\u201d pe nimeni, a\u015fa cum cred mul\u0163i oameni t\u00e2mpi, care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se predea. Dar o investigare serioas\u0103 a fenomenelor, printre care este \u015fi \u201emoartea\u201d, va deveni posibil\u0103 pentru tine abia dup\u0103 ce investiga\u0163iile te vor aduce la cercetarea unor fenomene existente cu certitudine cum ar fi \u201evisele con\u015ftientizate\u201d \u015fi \u201eie\u015firile din corp\u201d.<\/p>\n \u015ei totu\u015fi tu ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i s\u0103 stai deoparte? Vei putrezi cu m\u00e2ndrie de boli \u015fi b\u0103tr\u00e2ne\u0163e ca s\u0103 le faci \u201e\u00een ciud\u0103\u201d pro\u015ftilor \u0103lora care practic\u0103 PCD? Iar eu \u2013 nu. Eu aleg s\u0103 fac o \u00eencercare, cu at\u00e2t mai mult c\u0103 via\u0163a \u00een PR \u015fi \u00een eforturile de atingere a lor, de investigare a lor este incomparabil mai frumoas\u0103 \u015fi mai interesant\u0103 dec\u00e2t putrezirea \u00een t\u00e2mpenie, EN \u015fi lips\u0103 de sinceritate. Or, este un scop-minimum interesant, nu-i a\u015fa? S\u0103 atingi a\u015fa un nivel de tr\u0103ire a PR, ca s\u0103 \u00eencetine\u015fti m\u0103car procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. \u00ce\u0163i imaginezi ce \u00eensufle\u0163ire vei sim\u0163i atunci c\u00e2nd vei observa rezultatul? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 se va schimba totul? Mai ales, \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 un an tr\u0103it \u00een FN \u015fi EN, \u00een condi\u0163ii de zi de munc\u0103 de opt ore plus drumul plus… nu este egal nici m\u0103car cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 tr\u0103it\u0103 f\u0103r\u0103 distragerea de la investiga\u0163iile tale, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een PR, chiar s\u0103 nu fie ele permanente, schimb\u00e2ndu-se una pe alta. Aceast\u0103 compara\u0163ie are \u015fi suport material. Atunci c\u00e2nd aveam EN, tr\u0103ind via\u0163a unui om obi\u015fnuit, uneori f\u0103ceam noti\u0163e \u00eentr-un jurnal. Am scos pe o foaie aparte num\u0103rul descoperirilor f\u0103cute de mine \u00een jum\u0103tate de an de asemenea via\u0163\u0103 (unele clarit\u0103\u0163i semnificative \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte pe mine \u00eensumi, modul meu de via\u0163\u0103, percep\u0163iilor noi, noi dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare etc.), \u015fi s-a dovedit c\u0103 acest num\u0103r este egal cu num\u0103rul de descoperiri pe care eu le f\u0103ceam atunci, \u00een timpul acelei compara\u0163ii, timp de o zi-dou\u0103, cel mult, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u015ei tu ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i s\u0103 stai deoparte? Ai s\u0103 revii la \u201eobliga\u0163iile\u201d tale (n\u0103scocite \u00een propor\u0163ie de 99%, generate de t\u00e2mpenie \u015fi pl\u0103smuiri), la temerile tale de atitudinea negativ\u0103 a altor oameni (care, \u00een 99% din cazuri, nu vor exercita nici o influen\u0163\u0103 asupra vie\u0163ii tale, \u00een genere), la sarcinile care stau \u00een fat\u0103 ta de felul \u201ea c\u00e2\u015ftiga bani pentru o nou\u0103 ma\u015fin\u0103 \/ locuin\u0163\u0103 \/ aspirator de praf \/ copil (generate, \u00een propor\u0163ie de 99%, de plictiseal\u0103, t\u00e2mpenie, dorin\u0163a de uitare de sine, de moarte, dar nu de necesitate)? Vei continua s\u0103 observi, neputincios, aidoma unui observator pasiv, cum agresiunea, mila de sine, plictiseala, apatia te devoreaz\u0103? Le vei g\u0103si \u00eendrept\u0103\u0163ire \u015fi vei continua s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een aceast\u0103 negur\u0103 toxic\u0103? Nu-i greu s\u0103 g\u0103se\u015fti \u00eendrept\u0103\u0163ire. To\u0163i acei oameni care tr\u0103iesc \u00een jurul t\u0103u le posed\u0103 \u00een abunden\u0163\u0103, \u00eentreab\u0103-i \u015fi vei auzi o sumedenie de explica\u0163ii de ce nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 EN, de ce nu trebuie, nu-i bine, e imposibil s\u0103 tr\u0103ie\u015fti a\u015fa, Prive\u015fte: au schimbat oare aceste explica\u0163ii ceva \u00een faptul c\u0103 ei, fiind \u00eenc\u0103 tineri, au \u00eenceput s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103, au devenit nesinceri, ve\u015ftezi, pe jum\u0103tate mor\u0163i, oameni care nu ob\u0163in nici o pl\u0103cere de la via\u0163\u0103.<\/p>\n Tu ai \u015fansa s\u0103 devii un om al viitorului chiar acum, \u00een obscuritatea noastr\u0103 medieval\u0103.<\/p>\n <\/p>\n S\u0103 revenim la efectul \u00eencetinirii \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Desigur, lucrul cel mai simplu este de a-l explica printr-o careva \u00eencetinire a ciclurilor fiziologice, dar nu prin \u00eencetinirea timpului \u015fi existen\u0163a unor careva \u201epre-lumi\u201d, accesul la care ni se deschide prin PR. Dar fraza \u201esimpla \u00eencetinire a unui careva ciclu fiziologic\u201d poate s\u0103 par\u0103 conving\u0103toare doar pentru un om care nu a deschis niciodat\u0103 manualul de fiziologie. Oricare ciclu fiziologic, chiar cel mai elementar, la prima vedere, este complicat INCREDIBIL. Este inimaginabil de complicat, complicat \u00ceN A\u015eA M\u0102SUR\u0102, \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 complexitate este imposibil de descris \u2013 deschide orice tez\u0103 care descrie \u00een am\u0103nunte orice proces care se desf\u0103\u015foar\u0103 m\u0103car \u015fi \u00eentr-o singur\u0103 celul\u0103. Iar \u00een organism se desf\u0103\u015foar\u0103 AT\u00c2TEA procese, \u00eenc\u00e2t pentru descrierea lor cantitativ\u0103 am fi nevoi\u0163i s\u0103 recurgem la numere astronomice, care \u00een principiu nu \u00eencap \u00een minte. Dar mai exist\u0103 ceva \u00eenc\u0103 mai surprinz\u0103tor, \u00eenc\u0103 mai complicat dec\u00e2t toate aceste procese \u00eenc\u00e2lcite la infinit \u2013 e vorba de coordonarea, acordarea reciproc\u0103 a acestor procese. Iat\u0103 un mister dintre mistere. Fiziologul care nu este surprins p\u00e2n\u0103 la stadiul de c\u0103dere a maxilarului de jos atunci c\u00e2nd observ\u0103 coordonarea proceselor \u00een organism\u00a0la TOATE\u00a0nivelurile nu e fiziolog. Dar, poate, mai exist\u0103 \u015fi un mister \u00eenc\u0103 mai mare? Da! El const\u0103 \u00een faptul c\u0103, \u00een cazul c\u00e2nd se \u00eencalc\u0103 echilibrul \u00een tot acest num\u0103r astronomic de reac\u0163ii infinit de complexe \u015fi coordonate, el, acest echilibru, se restabile\u015fte, de regul\u0103, f\u0103r\u0103 greutate. Aici nici chiar cuv\u00e2ntul \u201eminune\u201d nu se potrive\u015fte, aici nu exist\u0103 cuvinte, stai, pur \u015fi simplu, cu gura c\u0103scat\u0103 \u00een t\u0103cere. \u015ei \u00een toate astea ceva, \u201epur \u015fi simplu\u201d, va \u00eencetini? D-apoi c\u0103 acest \u201epur \u015fi simplu\u201d se nume\u015fte \u201eboal\u0103\u201d. Organismul va \u00eencepe s\u0103 se descompun\u0103, dac\u0103 echilibrul tulburat nu se va restabili. Iar organismul omului, sub influen\u0163a PR, nu numai c\u0103 nu se distruge, ci, din contra \u2013 bolile dispar, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u00eencetine\u015fte, rezisten\u0163a devine aproape ireal\u0103, senza\u0163iile corporale sunt surprinz\u0103tor de pl\u0103cute \u015fi-s \u00een rezonan\u0163\u0103 cu PR. Deci, \u00een cazul dat se poate vorbi numai despre o \u00eencetinire total\u0103, integr\u0103 a proceselor, prin urmare, modelul \u00eencetinirii timpului este c\u00e2t se poate de potrivit.<\/p>\n \u015etim c\u0103 dac\u0103 un om poate citi \u00eentr-un an, 100 de c\u0103r\u0163i, st\u00e2nd pe P\u0103m\u00e2nt, apoi alt om, mi\u015fc\u00e2ndu-se fa\u0163\u0103 de primul cu o vitez\u0103 apropiat\u0103 de viteza luminii, poate tr\u0103i de 10 ori mai mult, dar, vai, nu aici e secretul longevit\u0103\u0163ii! Se crede c\u0103 plin\u0103tatea vie\u0163ii sale nu se va schimba, de exemplu, el va citi tot 100 de c\u0103r\u0163i, deoarece procesele fizice, care asigur\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii, vor \u00eencetini de acela\u015fi num\u0103r de ori.<\/p>\n Noi \u015ftim \u2013 din \u00eensu\u015fi faptul existen\u0163ei omului, care \u00eentrune\u015fte \u201emateria\u201d \u015fi \u201epsihicul\u201d decurge c\u0103 via\u0163a psihic\u0103 a omului este, indiscutabil, material\u0103. De aici se poate presupune c\u0103, la fel ca \u015fi celelalte forme ale materiei, pe care le cunoa\u015fte, materia psihic\u0103 va fi supus\u0103 \u00eencetinirii relativiste generale a timpului. A\u015fadar, omul care se mi\u015fc\u0103 \u00een raport cu primul om, nu numai c\u0103 va citi acelea\u015fi 100 de c\u0103r\u0163i, dar \u015fi va putea s\u0103 conceap\u0103, s\u0103 trag\u0103 concluzii din cele citite etc. doar \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. Probabil, el nici nu va putea tr\u0103i PR mai profunde \u015fi mai abundente. Dac\u0103 admitem c\u0103 lucrurile se prezint\u0103 anume astfel, atunci, \u00een mod inevitabil, ajungem la o contradic\u0163ie, pentru c\u0103, de fapt, omul care tr\u0103ie\u015fte PR \u015fi \u00ee\u015fi \u00eencetine\u015fte \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, nu tr\u0103ie\u015fte, pur \u015fi simplu, tot at\u00e2ta (chiar \u015fi \u00een acela\u015fi interval de timp, ca s\u0103 nu mai vorbim despre o durat\u0103 mai mare a vie\u0163ii), ci de 10, de 100 de ori mai mult \u015fi mai profund. Prin urmare, lucrurile nu se prezint\u0103 a\u015fa cum e descris mai sus \u015fi acest fapt cere explica\u0163ie.<\/p>\n \u015etim deja c\u0103 \u00een somn, cu at\u00e2t mai mult, \u00eentr-un vis con\u015ftientizat, suntem \u00een stare s\u0103 tr\u0103im at\u00e2t de mult \u015fi at\u00e2t de profund, c\u00e2t nu dovedim s\u0103 sim\u0163im, \u00een stare de trezie, \u00een acela\u015fi interval de timp fizic, nici pe aproape. \u00cendr\u0103gostirea, \u00een vis, este at\u00e2t de intens\u0103, p\u0103trunz\u0103toare \u015fi atotcuprinz\u0103toare, saturat\u0103 de devotament, \u00eenc\u00e2t \u00een stare de trezie noi nici nu ne putem apropia de asemenea st\u0103ri. De aici nu este greu s\u0103 facem concluzia c\u0103 \u201esufletul\u201d, care \u00ee\u015fi sl\u0103be\u015fte \u201epovara trupului\u201d, este capabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 substan\u0163ial mai intens \u015fi mai profund. Cu c\u00e2t mai mult corpul fizic \u00eenceteaz\u0103 de a fi \u201etrup\u201d, cu at\u00e2t mai intens\u0103 \u015fi mai divers\u0103 este lumea psihicului. Cunoa\u015ftem faptul c\u0103, sub influen\u0163a PR, corpul nu numai c\u0103-\u015fi \u00eencetine\u015fte \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, dar \u015fi simte transform\u0103ri, dup\u0103 care devine cu mult mai senzual, apar \u201esenza\u0163ii revelatoare\u201d. Iat\u0103 de ce contradic\u0163ia descris\u0103 mai sus decade \u2013 pe de o parte, omul care tr\u0103ie\u015fte PR, tr\u0103ie\u015fte o \u00eencetinire pseudorelativist\u0103 a materiei psihice, care se extinde, treptat, \u015fi asupra fiziologiei, prin acele leg\u0103turi ce coreleaz\u0103 psihicul \u015fi fizicul, dar nu se extinde asupra mi\u015fc\u0103rilor sale fizice. Pe de alt\u0103 parte, acele modific\u0103ri \u00een corp, care \u00eenso\u0163esc acest proces, contribuie la o accelerare cu mult mai pronun\u0163at\u0103, la o aprofundare mult mai esen\u0163ial\u0103 a proceselor psihice nu numai prin eliberarea lor, prin desf\u0103\u015furarea mult mai liber\u0103, dar \u015fi prin a\u015fa un factor nou cum este rezonan\u0163a permanent\u0103 a senza\u0163iilor revelatoare \u015fi PR.<\/p>\n <\/p>\n 07-02-04)<\/strong>\u00a0Totu\u015fi, ce mai este \u015fi chestia asta \u201epseudorelativist\u0103\u201d? Introduc\u00e2nd no\u0163iunea de \u201epseudorelativism\u201d, \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u015fedem pe dou\u0103 scaune, chipurile, \u015fi suntem \u00eentr-un univers relativist, par\u0163ial, dar par\u0163ial nu suntem. La o careva materie asta se refer\u0103, la o alta \u2013 nu. A\u015fa nu e bine. Oare nu s-ar putea s\u0103 g\u0103sim un model mai simplu, mai elegant? S-ar putea, de\u015fi acest model ar putea s\u0103-i par\u0103 cititorului, iar din nou, absolut dement:)<\/p>\n Pentru \u00eenceput, va trebui s\u0103 mai facem o incursiune \u00een teoria relativit\u0103\u0163ii, dar mai \u00eent\u00e2i hai s\u0103 cobor\u00e2m la un nivel \u00eenc\u0103 mai simplu \u015fi mai inteligibil. Imagineaz\u0103-\u0163i ni\u015fte oameni care trec \u00een fug\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 tine, de la st\u00e2nga la dreapta, prin pustiu, cu o anumit\u0103 vitez\u0103, s\u0103 zicem, 10 kilometri pe or\u0103, ei nu ar putea s\u0103 alerge mai repede pe ar\u015fi\u0163\u0103, iar s\u0103 fug\u0103 mai \u00eencet nu le permite pasiunea sportiv\u0103. \u00cen calea alerg\u0103torilor se afl\u0103 o distan\u0163\u0103 de 100 de metri, pe care tu, medic sportiv, privindu-i dintr-o parte, le m\u0103sori viteza. \u00cen afar\u0103 de aceasta, fiecare alerg\u0103tor are cu el un aparat care m\u0103soar\u0103 continuu viteza. Primii c\u00e2\u0163iva alerg\u0103tori au parcurs 100 de metri \u00een 36 de secunde, \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 cu valoarea calculat\u0103. Iar ultimul – \u00een 50 de secunde. F\u0103c\u00e2nd o concluzie just\u0103 despre aceea c\u0103 b\u0103iatul s-a istovit \u015fi c\u0103 \u00eel amenin\u0163\u0103 un \u015foc termic, \u00eel sco\u0163i din curs\u0103, dar el, indignat, \u00ee\u0163i \u00eentinde aparatul s\u0103u de m\u0103sur\u0103 care indic\u0103: alerg\u0103torul n-a redus viteza! Explica\u0163ia se g\u0103se\u015fte u\u015for: dac\u0103 primii atle\u0163i au alergat distan\u0163a strict de la st\u00e2nga la dreapta, apoi ultimul, fiindc\u0103 nu vedea direc\u0163ia precis\u0103, din cauza prafului ridicat, din gre\u015feal\u0103, a alergat sub un unghi, ca rezultat, traiectoria lui a fost mai lung\u0103, \u00een acea m\u0103sur\u0103, \u00een care ipotenuza e mai lung\u0103 dec\u00e2t cateta. Ultimul atlet a alergat cu o vitez\u0103 normal\u0103, dar, \u00eentruc\u00e2t viteza lui a fost distribuit\u0103 pe dou\u0103 direc\u0163ii, apoi \u00een direc\u0163ia de la st\u00e2nga la dreapta el s-a deplasat mai \u00eencet ca ceilal\u0163i.<\/p>\n Aplic\u00e2nd cam a\u015fa un model, Einstein s-a priceput c\u0103 teoria relativit\u0103\u0163ii va deveni foarte frumoas\u0103 \u015fi accesibil\u0103, dac\u0103 vom presupune c\u0103 timpul reprezint\u0103 una dintre dimensiuni, la fel ca \u015fi cele trei spa\u0163iale. Aceast\u0103 idee parc\u0103 nu ar con\u0163ine nimic str\u0103in, deoarece, \u00een primul r\u00e2nd, orice eveniment cere patru coordonate \u2013 trei spa\u0163iale, pentru a-l determina \u00een spa\u0163iu, \u015fi una temporal\u0103, pentru a-l stabili \u00een timp. Evenimentul este determinat numai atunci c\u00e2nd el este determinat de patru parametri \u2013 un punct \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. \u00cen cel de-al doilea, se poate spune cu deplin temei c\u0103 noi ne mi\u015fc\u0103m continuu \u00een timp, or, orice am face, ceasul mereu num\u0103r\u0103, iar ceasul \u015fi este un aparat de m\u0103sur\u0103 a timpului.<\/p>\n De fapt, definirea abstract\u0103 a timpului este un proces extrem de complicat, dac\u0103 asta e posibil \u00een genere. C\u00e2nd \u00eencerci s\u0103-l define\u015fti, cazi mereu \u00een aceea c\u0103, pur \u015fi simplu, evi\u0163i folosirea cuv\u00e2ntului \u201etimp\u201d, dar introduci aceast\u0103 no\u0163iune implicit, \u00eencurc\u00e2ndu-te pe tine \u00eensu\u0163i. Iat\u0103 de ce eu sunt adeptul acelei solu\u0163ii neobi\u015fnuite care spune: timpul este \u201eceea ce e m\u0103surat de ceas\u201d, Desigur, acum trebuie s\u0103 definim ce este \u201eceasul\u201d, ba \u00eenc\u0103 s-o facem \u00een a\u015fa mod, ca s\u0103 nu folosim, implicit, termenul \u201etimp\u201d. Ceasul poate fi definit ca un dispozitiv care efectueaz\u0103 mi\u015fc\u0103ri regulate. Dar oare nu introducem no\u0163iunea de timp atunci c\u00e2nd spunem \u201eregulate\u201d? Nu, regularitatea putem s-o m\u0103sur\u0103m cu o simpl\u0103 rigl\u0103, adic\u0103 putem introduce no\u0163iunea de regularitate f\u0103r\u0103 a folosi, implicit, no\u0163iunea de timp, ci recurg\u00e2nd numai la m\u0103surarea distan\u0163elor. Admitem, o roat\u0103 \u00een rota\u0163ie are, \u00eentr-un punct al circumferin\u0163ei sale de la margine, o \u201eie\u015fitur\u0103\u201d, o convexitate \u015fi \u00een timpul rota\u0163iei se atinge cu aceast\u0103 convexitate de o rigl\u0103 care se mi\u015fc\u0103 uniform sub ea. \u00cen locul atingerii, pe rigl\u0103 r\u0103m\u00e2ne o pat\u0103. M\u0103sur\u00e2nd distan\u0163ele dintre pete \u015fi conving\u00e2ndu-ne c\u0103 ele sunt egale, facem concluzia c\u0103 roata se mi\u015fc\u0103 uniform, cu regularitate. Desigur, \u00een acest timp trebuie s\u0103 ne convingem cumva c\u0103 rigla noastr\u0103 se mi\u015fc\u0103 uniform, dar pentru aceasta nu vom avea nevoie de ceas, ci doar cuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103 despre aceea c\u0103 mi\u015fcarea uniform\u0103 este o mi\u015fcare f\u0103r\u0103 accelera\u0163ie. S\u0103 punem pe rigl\u0103 un arc sensibil cu o bucat\u0103 de grafit la cap\u0103t. Dup\u0103 experiment vom vedea: dac\u0103 grafitul nu a l\u0103sat nici o urm\u0103 pe rigl\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a fost accelera\u0163ie \u015fi mi\u015fcarea a fost rectilinie \u015fi uniform\u0103. Iat\u0103 de ce definirea timpului ca \u201eceea ce m\u0103soar\u0103 un mecanism care func\u0163ioneaz\u0103 cu regularitate\u201d, nu se reduce iar la o introducere implicit\u0103 a timpului, nu este un fel de tautologie \u015fi, prin urmare, este c\u00e2t se poate de \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi chiar e foarte profund\u0103. \u015ei atunci substituirea frazei \u201eceva influen\u0163eaz\u0103 asupra timpului\u201d prin fraza \u201eceva influen\u0163eaz\u0103 asupra func\u0163ion\u0103rii ceasului\u201d ne d\u0103 o posibilitate excelent\u0103 de a \u00een\u0163elege mai clar timpul \u015fi a cerceta propriet\u0103\u0163ile lui.<\/p>\n A\u015fadar, \u00een caz general ne mi\u015fc\u0103m tot timpul \u00een spa\u0163iu \u015fi \u00een timp sau, vorbind mai simplu, \u201e\u00een spa\u0163iu-timp\u201d. Str\u0103fulgerarea genial\u0103 a lui Einstein a constat \u00een faptul c\u0103 el a presupus c\u0103 timpul poate participa \u00een divizarea vitezei \u00een a\u015fa un mod, \u00een care se produce divizarea vitezei \u00een exemplul cu aleg\u0103torul. Prin urmare, dimensiunea temporal\u0103 particip\u0103 la divizarea vitezei. Calculele ulterioare arat\u0103 c\u0103, oric\u00e2t de paradoxal \u015fi inimaginabil ar acest lucru, cea mai mare parte a a deplas\u0103rilor obiectelor se produce anume \u00een timp, dar nu \u00een spa\u0163iu. Noi \u015ftim c\u0103, atunci c\u00e2nd corpul trece pe l\u00e2ng\u0103 noi, timpul, \u00een sistemul lui de coordonate, trece mai \u00eencet ca \u00een sistemul nostru. Parafraz\u00e2nd, se poate spune: cu c\u00e2t mai repede se deplaseaz\u0103 corpul \u00een spa\u0163iu, cu at\u00e2t mai \u00eencet se mi\u015fc\u0103 el \u00een timp, or, \u201ea se mi\u015fca \u00eencet \u00een timp\u201d tocmai \u00eenseamn\u0103 c\u0103 timpul acolo trece mai \u00eencet, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea decurge mai lent, ceasul merge mai \u00eencet. Iar mai departe Einstein a presupus c\u0103 \u00een genere toate obiectele din univers se mi\u015fc\u0103 \u00een spa\u0163iu-timp cu una \u015fi aceea\u015fi vitez\u0103 \u2013 viteza luminii. \u00cen spa\u0163iu ele se pot mi\u015fca cu orice vitez\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t viteza luminii, iar \u00een spa\u0163iu-timp \u2013 numai cu o vitez\u0103 sumar\u0103 pe toate cele patru direc\u0163ii \u2013 cu viteza luminii. A\u015fadar, o parte a mi\u015fc\u0103rii sumare a corpului are loc \u00een spa\u0163iu, iar alt\u0103 parte – \u00een timp, dar viteza sumar\u0103 e una \u015fi aceea\u015fi \u2013 ca la alerg\u0103torul nostru. Cu c\u00e2t mai mult alerg\u0103torul se abate spre noi, cu at\u00e2t mai \u00eencet el se deplaseaz\u0103 de la st\u00e2nga la dreapta. Cu c\u00e2t mai mare este viteza particulei \u00een spa\u0163iu, cu at\u00e2t e mai mic\u0103 viteza \u00een timp, adic\u0103 timpul celui care se mi\u015fc\u0103 \u00eencetine\u015fte. C\u00e2nd toat\u0103 mi\u015fcarea trece integral \u00een spa\u0163ial\u0103, atunci \u015fi se ob\u0163ine viteza maxim\u0103 \u00een spa\u0163iu \u2013 aceea\u015fi vitez\u0103 a luminii, respectiv, un asemenea corp nu se mai poate mi\u015fca \u00een timp. De aceea fotonii, care se mi\u015fc\u0103 \u00een spa\u0163iu cu viteza luminii tot timpul, nu \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc \u00een genere \u2013 acei fotoni care au ap\u0103rut \u00een momentul na\u015fterii Universului nostru a\u015fa \u015fi au r\u0103mas \u015fi nu s-au schimbat deloc, nu s-au schimbat \u00een genere, pentru c\u0103 \u201ea se schimba\u201d este sinonim cu \u201ea \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u201d, \u201ea se mi\u015fca \u00een timp\u201d. Fotonul, fiind generat, niciodat\u0103 nu se va mai schimba at\u00e2t timp c\u00e2t va exista. El poate s\u0103-\u015fi \u00eenceteze existen\u0163a (de exemplu, \u00een procesul absorb\u0163iei sale de electron), dar nu poate s\u0103 se schimbe.<\/p>\n De aici e clar c\u0103, deoarece totul \u00een lumea noastr\u0103 se mi\u015fc\u0103 foarte \u00eencet \u00een raport cu viteza luminii, principala parte a mi\u015fc\u0103rii noastre revine anume pe seama timpului.<\/p>\n Iar acum hai s\u0103 ne amintim c\u0103 tr\u0103irea PR \u00eencetine\u015fte timpul, adic\u0103 viteza deplas\u0103rii noastre \u00een spa\u0163iu trebuie s\u0103 creasc\u0103? Da, trebuie, ba \u00eenc\u0103 foarte mult! Or, pentru ca s\u0103 se manifeste efectele \u00eencetinirii timpului, corpul trebuie s\u0103 se mi\u015fte cu o vitez\u0103 uluitoare, aproape de viteza luminii. Dar acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, eu stau sub copac a\u015fa cum st\u0103team \u015fi nu dispar nic\u0103ieri cu vitez\u0103 cosmic\u0103. Prin urmare, aceast\u0103 vitez\u0103 trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-o careva a cincea dimensiune \u015fi aceast\u0103 dimensiune a cincea poate s\u0103 participe \u201ecu drepturi egale\u201d la distribuirea vitezei. Despre ce fel de dimensiune este vorba? Eu voi numi-o \u201edimensiune a evolu\u0163iei\u201d. Cu c\u00e2t mai intens\u0103 este PR, cu c\u00e2t mai mult influen\u0163eaz\u0103 ea asupra corpului, \u00eencetinind timpul pentru procesele fiziologice, cu at\u00e2t mai mare este componenta timpului \u00een coordonatele evolu\u0163iei, adic\u0103 cu at\u00e2t mai repede se desf\u0103\u015foar\u0103 procesul evolu\u0163iei. \u015etim c\u0103 evolu\u0163ia este un proces extrem de lent, dar, \u00een prezen\u0163a PR, el \u00eencepe s\u0103 se desf\u0103\u015foare extrem de repede. Specia uman\u0103 poate tr\u0103i aproape neschimbat\u0103 o mie, zeci de mii de ani, \u00een timp ce sub influen\u0163a PR corpul ei \u00eencepe s\u0103 se schimbe uluitor de repede, dar nu numai corpul. Apar noi percep\u0163ii, noi posibilit\u0103\u0163i, inclusiv de felul celor pe care le g\u0103sim\u00a0la Castaneda.<\/p>\n A\u015fadar, evolu\u0163ia este proprie la tot ce exist\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca \u015fi pozi\u0163ia \u00een spa\u0163iu \u015fi existen\u0163a \u00een timp. Evolu\u0163ioneaz\u0103 totul \u015fi totdeauna, dar cu viteze diferite. Fiecare obiect se mi\u015fc\u0103 \u00een spa\u0163iu, timp \u015fi evolu\u0163ie (poate, doar cu excep\u0163ia acelora\u015fi fotoni, pentru care toat\u0103 mi\u015fcarea a trecut \u00een spa\u0163iu).<\/p>\n O asemenea ipotez\u0103 este frumoas\u0103. Ea descrie simplu \u015fi clar o mul\u0163ime de fenomene enigmatice, care includ \u00een sine \u015fi \u00eencetarea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii\u00a0la PR.\u00a0\u015fi faptul c\u0103 omul care tr\u0103ie\u015fte PR devine \u201emai \u00een\u0163elept\u201d (adic\u0103 \u00eencepe s\u0103 posede claritate, distingere revelatoare \u015fi multe alte propriet\u0103\u0163i), \u015fi existen\u0163a evolu\u0163iei pentru tot ce-i viu \u015fi multe altele. Din aceast\u0103 ipotez\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, se pot deduce o serie \u00eentreag\u0103 de alte ipoteze extrem de interesante.<\/p>\n De aici, de exemplu, e clar c\u0103 este absolut gre\u015fit s\u0103 punem procesul evolu\u0163iei \u00een dependen\u0163\u0103 de timp, acestea-s fenomene cu totul diferite, ele difer\u0103 tot at\u00e2t de mult ca spa\u0163iul \u015fi timpul. Ar putea s\u0103 treac\u0103 oric\u00e2t de mult timp f\u0103r\u0103 ca evolu\u0163ia s\u0103 existe, e tocmai ceea ce observ\u0103m la fiecare pas, v\u0103z\u00e2ndu-i pe b\u0103tr\u00e2ni care au tr\u0103it o via\u0163\u0103 lung\u0103, dar, \u00een lipsa PR, nu au f\u0103cut nici un pas \u00een evolu\u0163ia lor.<\/p>\n Aici putem face pasul urm\u0103tor, revenind la efectul \u00eencetinirii \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Despre evolu\u0163ie \u015ftim foarte pu\u0163in, aproape nimic. Putem s\u0103 ne moco\u015fim \u00een oasele pietrificate ale dinozaurilor, dar vom \u00eenainta foarte pu\u0163in. Deoarece acum pornim de la ideea c\u0103 timpul \u015fi evolu\u0163ia sunt \u201edimensiuni\u201d tot at\u00e2t de diferite ca timpul \u015fi spa\u0163iul, putem s\u0103 presupunem c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea nu e legat\u0103 de timp \u00een genere. \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea este efectul unei \u00eenaint\u0103ri nule sau aproape nule \u00een evolu\u0163ie. Iar dac\u0103 mi\u015fcarea \u00een dimensiunea evolu\u0163iei are loc, apoi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u00eencetine\u015fte p\u00e2n\u0103 la \u00eencetare deplin\u0103. Aici putem evita paradoxul \u00eentineririi. Corpul omului care tr\u0103ie\u015fte PR, fapt cert, nu numai c\u0103 \u00eenceteaz\u0103 a mai \u00eemb\u0103tr\u00e2ni, dar \u00eentinere\u015fte. Nu cunoa\u015ftem mi\u015fcare \u00eenapoi \u00een timp, deci, dac\u0103 am presupune c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea este un proces care depinde de timp, apare o dificultate \u2013 necesitatea de a introduce mi\u015fcarea \u00eend\u0103r\u0103t \u00een timp. Acum o asemenea necesitate nu mai exist\u0103, deoarece am definit c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea este un proces independent de timp, de\u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timp ca \u015fi toate celelalte (cu excep\u0163ia fotonului amintit, de exemplu).<\/p>\n \u00cenaintarea omului \u00een dimensiunea evolu\u0163iei exercit\u0103 un efect de \u00eentinerire asupra corpului s\u0103u. Vreau s\u0103 atrag aten\u0163ia c\u0103 este vorba anume de un \u201eefect de \u00eentinerire\u201d, dar nu de o \u00eentinerire real\u0103, \u00een genere, cuv\u00e2ntul \u201e\u00eentinerire\u201d nu e la locul lui aici. Exist\u0103 iluzia c\u0103, \u00een tinere\u0163e, to\u0163i oamenii au un corp frumos, pl\u0103cut. Conform observ\u0103rilor mele, \u00eendat\u0103 dup\u0103 12-14 ani corpul \u00eencepe s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103 at\u00e2t de repede, \u00eenc\u00e2t deja la 17-18 ani nu mai r\u0103m\u00e2n, practic, oameni, corpurile c\u0103rora trezesc sim\u0163ul frumosului, at\u00e2t la vedre, c\u00e2t \u015fi la pip\u0103it. Prin urmare, pentru modificarea corpului sub influen\u0163a PR este ra\u0163ional s\u0103 fie g\u0103sit un termen special.<\/p>\n <\/p>\n Reamintesc: ceea ce descriu eu \u00een acest capitol poart\u0103 un caracter ipotetic, decurge din ra\u0163ionamente pu\u0163in confirmate prin baz\u0103 factologic\u0103, necesit\u0103 confirmare, corec\u0163ie sau infirmare prin practica de cultivare a PR, dezvoltarea \u201eviziunii\u201d \u015fi alte observ\u0103ri. Eu nu expun aici o teorie \u00eencheiat\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de contradic\u0163ii \u015fi procedez astfel \u00een mod premeditat, deoarece, \u00een primul r\u00e2nd, a\u015f fi nevoit s\u0103 m\u0103 bazez pe fapte \u015fi observ\u0103ri care nu au fost \u00eenc\u0103 descrise, pe care boturile contemporane nu ar fi reu\u015fit, deocamdat\u0103, s\u0103 le confirme prin experien\u0163a lor, iar \u00een cel de-al doilea, a\u015f vrea s\u0103 le ar\u0103t cititorilor modul de a ra\u0163iona al unui teoretician, cu cele mai interesante zig-zaguri, impasuri \u015fi revela\u0163ii. A\u015fa c\u0103 acest capitol se va completa \u015fi se va corecta.<\/p>\n <\/p>\n 07-02-05)<\/strong>\u00a0\u201cPre-evolu\u0163ia<\/strong>\u201d reprezint\u0103 ni\u015fte schimb\u0103ri stabile \u00een orice fiin\u0163\u0103, care survin numai dup\u0103 numeroase eforturi \u00eendreptate spre atingerea pl\u0103cerii sau mul\u0163umirii, eforturi care schimb\u0103 aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 \u00een a\u015fa un mod, \u00eenc\u00e2t ea \u00eencepe s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai frecvent st\u0103rile dorite. \u00cen cazurile \u00een care nu putem judeca despre aceea ce anume tr\u0103ie\u015fte fiin\u0163a dat\u0103, drept criteriu al existen\u0163ei evolu\u0163iei este a\u015fa o transformare a ei, care asigur\u0103 posibilitatea de a avea o alimenta\u0163ie mai bun\u0103, un spa\u0163iu vital mai mare, o protec\u0163ie mai eficient\u0103, o longevitate mai mare.<\/p>\n \u201eEvolu\u0163ia<\/strong>\u201d = pre-evolu\u0163ia + apari\u0163ia unor st\u0103ri noi, atractive, necunoscute mai \u00eenainte<\/p>\n \u201eSuper-evolu\u0163ia<\/strong>\u201d = evolu\u0163ia + apari\u0163ia unor noi \u201ecicloane\u201d, adic\u0103 a unor noi D\u00ce stabile \u015fi puternice pentru ob\u0163inerea unor noi st\u0103ri dorite.<\/p>\n Cultivarea dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, deci, c\u0103utarea, distingerea, formularea + realizarea D\u00ce (RD\u00ce) este, a\u015fadar, o parte inseparabil\u0103 a proceselor evolutive.<\/p>\n Timpul nu influen\u0163eaz\u0103 asupra \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.\u00a0<\/strong>\u00cemb\u0103tr\u00e2nirea este o consecin\u0163\u0103 exclusiv\u0103 a \u00eencet\u0103rii sau \u00eencetinirii procesului de evolu\u0163ie. Teza dat\u0103 este confirmat\u0103 prin faptul c\u0103 experien\u0163a masiv\u0103 a PR, atingerea FR \u00eencetine\u015fte \u015fi chiar opre\u015fte \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea corpului, corpul trece prin transform\u0103ri fizice, modificarea propriet\u0103\u0163ilor sale, calit\u0103\u0163ile lui devin mai perfecte (frumuse\u0163ea aspectului exterior, pl\u0103cerea atingerii, cre\u015fterea profunzimii senza\u0163iilor, tr\u0103irile fizice, rezisten\u0163a etc.).<\/p>\n \u201eEvolu\u0163ia erei noi<\/strong>\u201d reprezint\u0103 modific\u0103rile ce \u0163in de atingerea unui fon revelator continuu sau aproape continuu \u015fi a unor scintila\u0163ii de PR. Omul ra\u0163ional (Homo sapiens, HS) se transform\u0103 (sau cedeaz\u0103 locul, deoarece nu rezist\u0103 la concuren\u0163\u0103 \u2013 la alegerea lui proprie!) \u00een om revelat.<\/p>\n Omul ra\u0163ional (HS) pierde catastrofal concuren\u0163a \u00een fa\u0163a viitorului om revelat (ORe) \u00een virtutea efectului unei serii \u00eentregi de cauze:<\/p>\n *) longevitatea ORe este de cel pu\u0163in dou\u0103 ori mai mare ca\u00a0la HS<\/p>\n *) ORe \u00ee\u015fi petrece via\u0163a, \u00een cea mai mare parte a ei, \u00een apatie, boli, tot felul de st\u0103ri deprimate ce survin din cauza predomin\u0103rii EN, \u00een timp ce via\u0163a ORe este plin\u0103 de con\u0163inut, energic\u0103, \u00eei aduce pl\u0103cere<\/p>\n *) longevitatea substan\u0163ial mai mare \u015fi caracterul deplin al vie\u0163ii ORe \u00eei permite s\u0103 acumuleze o enorm\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 (\u00een cazul HS, experien\u0163a aproape c\u0103 nu se acumuleaz\u0103, deoarece experien\u0163a nu este, pur \u015fi simplu, un careva num\u0103r de evenimente tr\u0103ite, dar \u015fi analiza lor treaz\u0103, capacitatea de a te schimba, de a te adapta), precum a se consolida economic. HS \u00eencepe s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103 inevitabil, s\u0103 se descompun\u0103 tocmai atunci c\u00e2nd el ar putea s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 puterea economic\u0103 \u2013 la 40-45 de ani<\/p>\n *) HS sunt dezbina\u0163i, \u00een comunitatea lor ac\u0163ioneaz\u0103 legea junglei, to\u0163i \u00eei devoreaz\u0103 pe to\u0163i. ORe sunt foarte uni\u0163i, nutresc unul fa\u0163\u0103 de altul simpatie, dorin\u0163a de sus\u0163inere reciproc\u0103. Posed\u00e2nd o experien\u0163\u0103 enorm\u0103, o baz\u0103 economic\u0103 cresc\u00e2nd\u0103, solid\u0103, acumulat\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi energic\u0103, dorin\u0163a de a-\u015fi sus\u0163ine semenii, ORe asigur\u0103 o pozi\u0163ie ini\u0163ial\u0103 avantajoas\u0103 \u00een exclusivitate pentru noii ORe sau cei care vor s\u0103 devin\u0103 astfel de oameni<\/p>\n *) \u00cen cazul HS o baz\u0103 economic\u0103 unic\u0103, pur \u015fi simplu, lipse\u015fte \u2013 succesiunea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een baza principiului \u201etot ce-i al meu r\u0103m\u00e2ne copiilor\u201d, iar copiii sunt de multe ori, oameni absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103tori, de multe ori, lipsi\u0163i totalmente de abilit\u0103\u0163ile necesare \u015fi dorin\u0163a de a gestiona \u015fi a dezvolta. \u00cen cazul ORe, succesiunea se face \u00een baza simpatiei, averea nu este mo\u015ftenit\u0103 de ni\u015fte oameni \u00eent\u00e2mpl\u0103tori, care au ap\u0103rut, nu se \u015ftie de ce, din spermatozoidul sau ovulul t\u0103u, ci de al\u0163i ORe, care sau vor gestiona eficient, sau vor transmite succesiunea altor oameni de felul lor<\/p>\n *) HS sunt extrem de \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i. Rela\u0163iile lor pe orizontal\u0103 se reduc la cercul rudelor \u015fi \u201eprietenilor\u201d, \u00een toate cazurile, ei tr\u0103iesc \u00eentr-o atmosfer\u0103 de antipatie reciproc\u0103, ne\u00eencredere, team\u0103, iar scopurile lor sunt determinate, \u00eent\u00e2i de toate, de concep\u0163ii. ORe tr\u0103iesc \u00eentr-o structur\u0103 flexibil\u0103 prin excelen\u0163\u0103, deoarece simpatia \u015fi dorin\u0163a de sus\u0163inere, cu intensitate diferit\u0103, exist\u0103 mai c\u0103 nu \u00eentre fiecare doi oameni. Acest fapt permite de a ob\u0163ine o experien\u0163\u0103 divers\u0103, a g\u0103si un c\u00e2mp optim pentru aplicarea eforturilor. Scopurile ORe se formeaz\u0103 din urmarea unor dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare, prin urmare, ele se realizeaz\u0103 cu mai mult succes, deoarece ace\u015fti oameni ac\u0163ioneaz\u0103 cu entuziasm, presentiment<\/p>\n *) Societatea ORe este foarte atractiv\u0103 pentru oamenii de tip intermediar \u2013 cei care, de\u015fi nu-s gata s\u0103 tind\u0103 continuu spre PR, totu\u015fi, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc, fie \u015fi numai \u00een vorbe, \u00een mare m\u0103sur\u0103, principalele sau unele valori ale ORe. ORe, pentru oamenii de un asemenea tip intermediar, sunt \u201ebuni prieteni\u201d, \u201eparteneri siguri\u201d, \u201eoameni interesan\u0163i\u201d, deoarece ORe, de bun\u0103 seam\u0103, sunt oameni de n\u0103dejde, interesan\u0163i, tind spre un parteneriat constructiv. Ca rezultat, cele mai dezvoltate, \u00een planul evolu\u0163iei, p\u0103turi ale HS (Neti a g\u0103sit pentru notarea lor un termen reu\u015fit, \u201esimpa\u0163ii<\/strong>\u201d \u2013 cei care simpatizeaz\u0103 practica \u015fi \u00eei simpatizeaz\u0103 pe practican\u0163i), sus\u0163ine societatea ORe, sunt interesa\u0163i \u00een prosperare \u015fi mul\u0163umire reciproc\u0103<\/p>\n *) HS nu se pricepe deloc \u00een oameni, se bazeaz\u0103 pe dizlocuiri \u015fi pl\u0103smuiri, fapt care complic\u0103 succesul s\u0103u \u00een business, ba \u015fi-n toate celelalte, acest succes poate fi doar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. ORe sunt capabili de a selecta oameni optimi pentru pozi\u0163iile necesare, a aprecia adecvat situa\u0163iile, g\u0103sind solu\u0163ii<\/p>\n Desigur, vorbind despre \u201eavantajele\u201d ORe fa\u0163\u0103 de HS, am \u00een vedere un proces care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timp, \u00een care comunitatea de ORe, cresc\u00e2nd, va cunoa\u015fte etape de cre\u015fteri \u015fi descre\u015fteri, dar, \u00een lumea modern\u0103, totul se desf\u0103\u015foar\u0103 foarte repede, evolu\u0163ia timpului nou este \u015fi ea un proces rapid, deci, nu este exclus c\u0103, deja peste 200-300 de ani, ORe va \u00eencepe s\u0103 joace un rol important pe planet\u0103.<\/p>\n \u201eVectorul evolu\u0163iei<\/strong>\u201d este direc\u0163ia modific\u0103rilor ce se produc \u00een urma cultiv\u0103rii anumitor D\u00ce. Cultivarea dominant\u0103 a devotamentului conduce la unele schimb\u0103ri, iar a setei de investiga\u0163ie \u2013 la altele.<\/p>\n Nu este exclus faptul c\u0103 analiza vectorial\u0103 a proceselor evolutive \u00ee\u015fi va ocupa locul \u00een viitoarea \u015ftiin\u0163\u0103 despre evolu\u0163ie.<\/p>\n Cunoa\u015ftem faptul c\u0103 \u201edistan\u0163a\u201d este m\u0103sura cantit\u0103\u0163ii spa\u0163iului cuprins \u00eentre dou\u0103 puncte, iar \u201edurata\u201d \u2013 m\u0103sura cantit\u0103\u0163ii timpului care a trecut \u00eentre dou\u0103 evenimente. Ce este \u201edistan\u0163a \u00een sensul evolu\u0163iei\u201d? Am putea s-o exprim\u0103m numeric? De exemplu, am putea, pornind de la m\u0103surarea parametrilor corpului, pe care gerontologia le asociaz\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea (schimbarea conductibilit\u0103\u0163ii pielii, concentra\u0163iei de enzime, hormoni, gradul de activitate a proceselor de regenerare a celulelor etc.)? Atunci am avea careva date numerice indirecte.<\/p>\n Rela\u0163ia dintre evolu\u0163ie \u015fi spa\u0163iu-timp este demonstrat\u0103 de influen\u0163a PR asupra corpului fizic. Existen\u0163a acestei rela\u0163ii \u00eenseamn\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia se supune unor legi stricte. Un jet de ap\u0103 ce \u00eempr\u0103\u015ftie pic\u0103turi ni se pare \u015fi el haotic, cu toate acestea, \u015fi el, \u00een ansamblu, \u015fi orice element al s\u0103u, se supune onor legi stricte ale mecanicii \u015fi hidrodinamicei, iar haosul aparent este condi\u0163ionat de complexitatea procesului. Dup\u0103 cum se \u015ftie din fizica cuantic\u0103, ecua\u0163iile ei permit de a face preziceri extrem de precise \u00een ceea ce prive\u015fte comportarea materiei, chiar dac\u0103 ele opereaz\u0103 cu probabilit\u0103\u0163i. La nivel microscopic continu\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze ni\u015fte legi stricte, dar aceste legi determin\u0103 doar probabilitatea faptului care anume eveniment viitor se va produce. Acela\u015fi lucru e \u015fi \u00een evolu\u0163ie. Procesele evolutive determin\u0103 strict probabilitatea viitorului, dar anume probabilitatea. Dac\u0103 gener\u0103m PR, elimin\u0103m t\u00e2mpenia etc., atunci \u00eenaintarea omului \u00een dimensiunea evolu\u0163iei se va produce… cu o anumit\u0103 vitez\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u0163ie s\u00ee cu o anumit\u0103 probabilitate. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, nu dispunem de material experimental suficient pentru spune cert c\u0103 acel caracter aleatoriu al legilor evolu\u0163iei este acela\u015fi ca \u015fi-n cazul fizicii cuantice sau e ca la jetul de ap\u0103. \u00cen cazul cu apa avem posibilitate, \u00een principiu, s\u0103 calcul\u0103m comportamentul fiec\u0103rei pic\u0103turi, dac\u0103 vom face uz de calculatoare foarte puternice pentru a determina mi\u015fcarea. Altfel spus, aici probabilitatea este dictat\u0103 de complexitatea proceselor. \u00cen cazul cu fotonul, caracterul aleatoriu exist\u0103 ca un principiu profund, inalienabil al existen\u0163ei materiei. Pentru a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 determin\u0103m numeric \u00eenaintarea omului \u00een dimensiunea evolu\u0163iei, iar \u00een cel de-al doilea, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a face acest lucru foarte \u015fi foarte precis, abia dup\u0103 asta \u2013 s\u0103 calcul\u0103m evolu\u0163ia dup\u0103 o singur\u0103 PR, dup\u0103 un flux de PR, variind intensitatea PR, profunzimea, atotcuprinsul, m\u0103sur\u00e2nd desf\u0103\u015furarea evolu\u0163iei, tot a\u015fa dup\u0103 cum proced\u0103m \u00een cazul cercet\u0103rii efectului fotoelectric \u2013 fenomen care l-a adus pe Einstein la formularea principiilor fundamentale ale mecanicii cuantice. Efectul fotoelectric este fenomenul de \u201edezbatere\u201d a electronilor de pe suprafa\u0163a metalului sub ac\u0163iunea luminii. Intuitiv, ni se pare: cu c\u00e2t este mai mare energia fluxului luminos, cu at\u00e2t mai mul\u0163i electroni vor fi elibera\u0163i \u015fi cu at\u00e2t mai mare va fi energia lor. Experien\u0163a a infirmat aceast\u0103 presupunere \u2013 la o lungime de und\u0103 suficient de mare, oric\u00e2t\u0103 energie ar poseda fluxul luminos, electroni liberi nu apar \u00een genere. \u015ei viceversa: la o frecven\u0163\u0103 suficient de mare a luminii, chiar \u015fi la energii mici, electronii apar. Faptul dat putea fi explicat doar prin revenirea la o idee similar\u0103 cu cea a lui Newton precum c\u0103 lumina const\u0103 din ni\u015fte corpuscule de natur\u0103 stranie. \u00cempreun\u0103 cu experien\u0163ele privind interferen\u0163a unor electroni aparte, acest fapt a condus la o no\u0163iune stranie \u2013 \u201edualism corpuscular-ondulatoriu\u201d, care reflect\u0103 faptul c\u0103 o particul\u0103 microscopic\u0103 este, concomitent, \u015fi particul\u0103, \u015fi und\u0103. Nu este exclus faptul c\u0103 \u015fi la cercetarea evolu\u0163iei vom ob\u0163ine careva rezultate surprinz\u0103toare. Sunt sigur c\u0103 le vom ob\u0163ine aproape cu certitudine. M\u0103car \u015fi \u00een virtutea faptului c\u0103 un corp enorm, greu, masiv cum este corpul nostru ob\u0163ine calit\u0103\u0163i proprii acelora\u015fi fotoni, de parc\u0103 am nimeri \u00eentr-un univers fantastic, \u00een care valoarea constantei Planck a devenit enorm\u0103 \u015fi lumea noastr\u0103 macroscopic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 v\u0103deasc\u0103 ni\u015fte propriet\u0103\u0163i cuantice cum ar efectul de tunel etc. Evolu\u0163ia, fizica cuantic\u0103, teoria evolu\u0163iei \u015fi teoria superstrunelor, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, vor forma \u015ftiin\u0163a viitorului.<\/p>\n <\/p>\n 07-02-06)\u00a0<\/strong>Acum v\u0103 propun s\u0103 privim evolu\u0163ia pu\u0163in din alt unghi de vedere. Aceast\u0103 privire ne va permite s\u0103 facem ipoteza despre evolu\u0163ie \u00eenc\u0103 mai profund\u0103 \u015fi mai interesant\u0103, dar pentru aceasta ne va trebui s\u0103 consum\u0103m pu\u0163in timp pentru a ne face o reprezentare despre una din propriet\u0103\u0163ile fundamentale ale materiei.<\/p>\n Pentru \u00eenceput, vom introduce no\u0163iunea de \u201edimensiune compactizat\u0103\u201d. E destul de simplu. S\u0103 ne imagin\u0103m un fir sub\u0163ire. El este infinit de sub\u0163ire \u015fi, oric\u00e2t l-am examina, el nu are grosime. Un asemenea fir ni se pare unidimensional \u015fi, pentru determinarea pozi\u0163iei unui corp pe el, ne este suficient\u0103 o singur\u0103 coordonat\u0103. Dar tehnologia microscoapelor a f\u0103cut un pas \u00eenainte \u015fi iat\u0103 c\u0103 noi, privind firul \u00eentr-un microscop nou, vedem c\u0103 firul posed\u0103, totu\u015fi, grosime, reprezent\u00e2nd un cilindru foarte fin. A doua dimensiune era ascuns\u0103 de noi mai \u00eenainte din cauza imperfec\u0163iunii aparatelor noastre, ea este \u201ecompactizat\u0103\u201d. Prezint\u0103 interes faptul c\u0103, folosind acest fir \u00een via\u0163a de toate zilele, noi, ca \u015fi mai \u00eenainte, vom porni de la premisa c\u0103 el este unidimensional. \u00cen baza acestei supozi\u0163ii vom ob\u0163ine rezultate corecte \u00een calcule, or, grosimea firului este at\u00e2t de mic\u0103, \u00eenc\u00e2t nu afecteaz\u0103 \u00een nici un fel dispozitivele noastre gigantice comparativ cu firul.<\/p>\n (Aceast\u0103 analogie nu este \u00eentru totul corect\u0103, deoarece \u00een ea \u201enoua dimensiune\u201d este una dintre cele trei dimensiuni obi\u015fnuite pentru noi, pe c\u00e2nd o dimensiune compactizat\u0103 cu adev\u0103rat nu se reduce la cele trei cunoscute. Ce ar prezenta, \u00een universul nostru, o dimensiune nou\u0103, compactizat\u0103, vom putea spune doar atunci c\u00e2nd vom vedea la microscop distan\u0163e at\u00e2t de mici, la care exist\u0103 acest fenomen).<\/p>\n Introducerea unor dimensiuni suplimentare ar putea s\u0103 par\u0103 o scamatorie, or, suntem deprin\u015fi c\u0103 exist\u0103 doar trei dimensiuni. Ne mai putem \u00eemp\u0103ca cu faptul c\u0103 timpul este o dimensiune ca \u015fi toate celelalte, deoarece \u015ftim destul de bine c\u0103 exist\u0103 timp, ba \u015fi modelul spa\u0163iu-timpului cvadridimensional ne este, mai mult sau mai pu\u0163in, \u201e\u00een\u0163eleas\u0103 la nivel intuitiv\u201d, or, intui\u0163ia este bazat\u0103 pe experien\u0163a noastr\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi ceea ce nu face parte din experien\u0163a noastr\u0103 nu poate participa la \u201e\u00een\u0163elegerea intuitiv\u0103\u201d. Apoi atunci exist\u0103 oare careva temeiuri serioase pentru introducerea unor dimensiuni suplimentare? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ele exist\u0103 \u015fi sunt legate aceste temeiuri de teoria superstrunelor (pentru simplitate \u2013 a \u201estrunelor\u201d). Dac\u0103 vom generaliza ecua\u0163iile teoriei generale a relativit\u0103\u0163ii, teorie creat\u0103 de Einstein, pentru spa\u0163iul cu o dimensiune suplimentar\u0103, vom ob\u0163ine un rezultat surprinz\u0103tor: ecua\u0163iile suplimentare ce \u0163in de noua dimensiune sunt… ecua\u0163iile lui Maxwell pentru c\u00e2mpul electromagnetic! Acesta a fost primul succes reu\u015fit, de\u015fi formal, al unei \u00eencerc\u0103ri de a crea elementele unei teorii care ar uni gravita\u0163ia \u015fi electromagnetismul (\u00een anii 20 ai secolului al XX-lea, interac\u0163iunea slab\u0103 \u015fi cea nuclear\u0103 tare \u00eenc\u0103 nu fusese descoperite, dar atunci, c\u00e2nd ele au fost nu numai descoperite, dar \u015fi unite cu interac\u0163iunea electromagnetic\u0103, teoria, care prevede o dimensiune suplimentar\u0103, a devenit deosebit de interesant\u0103). Einstein era foarte interesat de a \u00eenainta \u00een aceste investiga\u0163ii, dar, \u00een acele timpuri, era, practic, imposibil s\u0103 \u00eenaintezi mai departe din cauza c\u0103 datele experimentale erau foarte s\u0103race. Din acea teorie reie\u015fea c\u0103 gravita\u0163ia poate fi trecut\u0103 \u00een obi\u015fnuitul nostru spa\u0163iu tridimensional, pe c\u00e2nd electromagnetismul este transmis de ni\u015fte unde care folosesc o dimensiune nou\u0103, \u201ecompactizat\u0103\u201d. Prin urmare, \u00een fiecare punct al spa\u0163iului nostru, oriunde, \u00een jurul nostru \u015fi \u00een noi, exist\u0103 o \u201epic\u0103tur\u0103\u201d de dimensiune compactizat\u0103. Calculele arat\u0103 c\u0103 dimensiunile acestei pic\u0103turi sunt de miliarde de miliarde de ori mai mici dec\u00e2t posibilit\u0103\u0163ile celor mai moderne procedee de observare a materiei, de aceea, deocamdat\u0103, nu le putem observa, cu toate acestea, ele exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 asupra vie\u0163ii noastre, gener\u00e2nd fenomene pe care le putem observa, de exemplu, permi\u0163\u00e2nd r\u0103sp\u00e2ndirea c\u00e2mpului electromagnetic.<\/p>\n Dezvoltarea ulterioar\u0103 a teoriei strunelor a ar\u0103tat c\u0103 ea are o mare viabilitate. Ea explic\u0103 frumos \u015fi inteligibil at\u00e2t de multe lucruri ce nu puteau fi explicate de teoria cuantic\u0103 \u00een forma ei clasic\u0103, \u00eenc\u00e2t, deja prin 1995, aproape toat\u0103 comunitatea fizicienilor a recunoscut-o drept punct de vedere ce are cele mai mari perspective. Introducerea unei dimensiuni suplimentare conducea la paradoxuri aberante (de exemplu, sub form\u0103 de probabilit\u0103\u0163i infinite sau negative etc.), dar, \u00een urma unor investiga\u0163ii, s-a constatat c\u0103 dac\u0103 vom introduce suplimentar \u015fase dimensiuni spa\u0163iale compactizate, atunci toate paradoxurile vor disp\u0103rea. Ecua\u0163iile teoriei strunelor sunt extrem de complicate . A\u015fadar, potrivit reprezent\u0103rilor moderne, universul nostru are 10 dimensiuni \u2013 trei spa\u0163iale, explicite, desf\u0103\u015furate, una temporal\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 \u015fi altele \u015fase spa\u0163iale compactizate. Ecua\u0163iile teoriei strunelor sunt extrem de complicate, iar aparatul matematic este abia \u00een stadiu de dezvoltare, de aceea, deocamdat\u0103, nu numai c\u0103 nu putem ob\u0163ine solu\u0163ii precise pentru ecua\u0163ii, dar \u015fi \u00eense\u015fi ecua\u0163iile le putem scrie doar aproximativ, de aceea pot fi nu 10 dimensiuni, ci 11, dar acest fapt nu este esen\u0163ial pentru scopurile noastre.<\/p>\n Vreau s\u0103 men\u0163ionez principalul: fizica modern\u0103 CERE existen\u0163a dimensiunilor compactizate, adic\u0103 existen\u0163a dimensiunilor compactizate este necesar\u0103 pentru aceea ca universul nostru s\u0103 fie a\u015fa cum este el. Mi\u015fc\u00e2ndu-ne \u00een spa\u0163iu, noi, de fapt, ne deplas\u0103m nu numai \u00een trei dimensiuni spa\u0163iale desf\u0103\u015furate, dar \u015fi \u00een c\u00e2teva compactizate. Noi le intersect\u0103m de un num\u0103r infinit de ori, dar nu le putem observa, deoarece \u015fi noi \u00een\u015fine suntem obiecte macroscopice, \u015fi organele noastre de sim\u0163 sunt tot a\u015fa, chiar fiind intensificate prin metodele moderne de observare, ele sunt, totu\u015fi, prea mari pentru ca asupra lor s\u0103 influen\u0163eze cumva aceast\u0103 intersec\u0163ie a dimensiunilor compactizte, adic\u0103 rezultatul final, pur \u015fi simplu, \u201ese \u015fterge\u201d, se niveleaz\u0103 \u015fi noi nu suntem \u00een stare s\u0103-l observ\u0103m.<\/p>\n E necesar s\u0103 ne amintim c\u0103 timpul este o dimensiune \u201ecu acelea\u015fi drepturi\u201d, echivalent\u0103 \u00een spa\u0163iu-timpul cvadridimensional. Nu e de mirare c\u0103 fizicienii s-au pus pe g\u00e2nduri: dar de ce dimensiunile compactizate trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat spa\u0163iale? Nu poate fi printre ele \u015fi o dimensiune temporal\u0103 compactizat\u0103?<\/p>\n No\u0163iunea de \u201etimp compactizat\u201d pare a fie neinteligibil\u0103 la nivel intuitiv, de aceea voi explica. \u00cen exemplul de mai sus cu firul o dimensiune, cea \u00een lungul firului, nu este compactizat\u0103 \u015fi noi putem merge \u00een aceast\u0103 dimensiune oric\u00e2t am dori. A doua dimensiune este compactizat\u0103 \u015fi noi, descoperind grosimea firului, merg\u00e2nd \u00een ea la st\u00e2nga, \u00een scurt timp vom ie\u015fi \u00een acela\u015fi loc, dar deja din dreapta. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, mi\u015fc\u00e2ndu-ne \u00een dimensiunea \u201ede gen timp\u201d compactizat\u0103, putem ajunge \u00een acela\u015fi punct al acestui \u201etimp\u201d de tip nou. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, fizicienii nu \u00een\u0163eleg cam ce ar corespunde teoriei dimensiunii temporale suplimentare, or, nu exist\u0103 nici un fenomen care ar cere aceast\u0103 dimensiune. De exemplu, interac\u0163iunea electromagnetic\u0103 nu se \u00eencadra nicidecum \u00een teoria general\u0103 a relativit\u0103\u0163ii einstenian\u0103, reunirea gravita\u0163iei \u015fi a c\u00e2mpului electromagnetic p\u0103rea imposibil\u0103. Noua dimensiune tocmai c\u0103 a rezolvat problema. Dar nu exist\u0103 nici un fenomen \u201ede gen timp\u201d care ar cere existen\u0163a unei dimensiuni compactizate pseudotemporale. Iat\u0103 de ce aceast\u0103 ramur\u0103 a teoriei strunelor se dezvolt\u0103 extrem de \u00eencet \u015fi, posibil, va fi uitat\u0103 pentru mult timp, deoarece teoria strunelor se dezvolt\u0103 furtunos pe alte direc\u0163ii.<\/p>\n Iar acum s\u0103 ne amintim despre evolu\u0163ie. Evolu\u0163ia este un proces \u201ede gen timp\u201d \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t noi, din gre\u015feal\u0103, am considerat ini\u0163ial c\u0103 procesul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, care este un proces evolutiv \u00een esen\u0163\u0103, ar fi dependent de timp. Evolu\u0163ia necesit\u0103 dimensiunea respectiv\u0103 pentru ca noi s\u0103 putem vorbi despre ea ca despre ceva ce nu se reduce la spa\u0163iu-timp. Nu ne-am ciocnit niciodat\u0103 de faptul c\u0103 timpul ar putea s\u0103 mearg\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t, dar dac\u0103 dimensiunea evolutiv\u0103 exist\u0103 \u00een mod compactizat, atunci acest fapt ar \u00eensemna o posibilitate principial\u0103 a unui proces de evolu\u0163ie invers\u0103! S\u0103 ne amintim discu\u0163iile \u00eendelungate \u015fi sterile despre posibilitatea ca o parte din maimu\u0163ele contemporane s\u0103 fie succesor, dar nu predecesori ai umanit\u0103\u0163ii \u015fi nu ni\u015fte ramuri laterale ale procesului evolutiv – \u00een procesul dezvolt\u0103rii sale, omenirea a format ramuri laterale care au de-evoluat, au degenerat, transform\u00e2ndu-se \u00een maimu\u0163e (posibil, nu \u00een cele de azi, ci \u00een altele, care au disp\u0103rut deja). Aceste discu\u0163ii sunt, deocamdat\u0103, sterile, deoarece sunt s\u0103race datele experimentale (adic\u0103 arheologice), dar nu este exclus faptul c\u0103 \u00een viitor vom descoperi o asemenea posibilitate de degenerare a omului. \u00cen lumea altor forme biologice asemenea exemple, posibil, exist\u0103 deja.<\/p>\n Pentru mine este cert faptul c\u0103 o parte din umanitatea contemporan\u0103 va degenera. Omul care va cultiva PR va deveni Omul Revelat, cu noi propriet\u0103\u0163i, cu o nou\u0103 fiziologie, cu noi posibilit\u0103\u0163i. Omul, care cultiv\u0103 mul\u0163umirea, va r\u0103m\u00e2ne Homo Sapiens, cel care cultiv\u0103 EN va degenera.<\/p>\n Procesul degener\u0103rii ar putea s\u0103 se desf\u0103\u015foare, de exemplu, \u00een felul urm\u0103tor: un anumit grup de oameni va r\u0103m\u00e2ne steril, pur \u015fi simplu, \u015fi va disp\u0103rea, orice eforturi ar depune medicii. Cu un asemenea fenomen ne-am confruntat nu demult pe continentul american, unde, \u00een pofida tuturor eforturilor civiliza\u0163iei moderne, o \u00eentreag\u0103 etnie a pierdut capacitatea de reproducere, sterilitatea a cuprins-o. Este interesant faptul c\u0103 aceast\u0103 etnie se distingea prin faptul c\u0103 reprezentan\u0163ii ei deveneau alcoolici sadea, cultivau t\u00e2mpenia, apatia, EN. Din considerente de \u201ecorectitudine politic\u0103\u201d, cercetarea etniilor este imposibil\u0103 \u00een timpurile noastre, toate acestea fiind blamate ca \u201erasism\u201d, o m\u0103tur\u0103 oarb\u0103. Nu este exclus faptul c\u0103 acest cretinism, \u00een scurt timp, se va extinde \u015fi asupra psihologiei \u015fi sociologiei \u015fi, \u00een cur\u00e2nd, de r\u00e2nd cu pierderea libert\u0103\u0163ii cuv\u00e2ntului, libert\u0103\u0163ii de expresie (pe care am \u015fi pierdut-o, de facto, chiar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate, de exemplu, chiar \u015fi numai discutarea unor asemenea chestiuni este pasibil\u0103 de r\u0103spundere penal\u0103 acolo), vom pierde \u015fi \u015ftiin\u0163ele social-psihologice, iar dac\u0103 te ui\u0163i mai atent, apoi \u015fi arheologia este o \u015ftiin\u0163\u0103 \u201erasist\u0103\u201d, or, din datele arheologice decurg concluzii diferite pentru etnii diferite… ba chiar \u015fi \u015ftiin\u0163ele istorice ar trebui interzise pentru a nu ne afecta mul\u0163umirea de sine cu referin\u0163e la momente extrem de nepl\u0103cute din trecut, care scot \u00een eviden\u0163\u0103 ni\u015fte tr\u0103s\u0103turi specifice ale unei sau altei etnii…<\/p>\n Dup\u0103 cum am spus, deplas\u00e2ndu-ne \u00een spa\u0163iu, noi nu observ\u0103m dimensiunile spa\u0163iale compactizate, deoarece influen\u0163a lor este \u015ftears\u0103 \u015fi prea mic\u0103, \u00eenc\u00e2t \u015fi legile lui Newton la viteze mici, \u015fi legile teoriei relativit\u0103\u0163ii la orice viteze, se realizeaz\u0103 cu o precizie-limit\u0103, \u00een limita preciziei aparatelor noastre. Dar via\u0163a unei specii biologice este un proces foarte \u00eendelungat, care dureaz\u0103 mii, milioane, sute de milioane de ani, de aceea atunci c\u00e2nd fiin\u0163ele biologice se deplaseaz\u0103 timp de milioane de ani prin dimensiunile evolutive compactizate, acest fapt exercit\u0103, totu\u015fi, un efect cumulativ asupra eredit\u0103\u0163ii lor, de aici \u015fi posibilitatea realiz\u0103rii evolu\u0163iei.<\/p>\n S\u0103 ne amintim \u015fi despre a\u015fa un fenomen cum sunt \u201etr\u0103irile fizice\u201d. Uneori ele sunt \u00eenso\u0163ite de senza\u0163ii de \u201eardere\u201d \u00een tot volumul unui segment al corpului, pretutindeni \u00een\u0103untru. \u015ei aici nu e vorba de acela\u015fi \u201e\u00een\u0103untru\u201d ca \u015fi \u00een cazul unui proces fiziologic, or, atunci senza\u0163iile sunt localizate \u00een conformitate cu caracterul proceselor ce au loc. Aici, \u00eens\u0103, apare anume a\u015fa o senza\u0163ie de parc\u0103 tot sectorul de corp, \u00een volumul \u015fau deplin, \u00een fiecare celul\u0103, este plin cu aceast\u0103 senza\u0163ie de ardere.<\/p>\n Mai putem s\u0103 ne amintim c\u00e2t de repede EN se soldeaz\u0103 cu degenerarea unei personalit\u0103\u0163i aparte, bloc\u00e2nd orice posibilitate de evolu\u0163ie, c\u00e2t de repede PR accelereaz\u0103 evolu\u0163ia. Acest fapt tocmai \u015fi \u00eenseamn\u0103 c\u0103 PR sunt legate de dimensiunea evolutiv\u0103, intensific\u00e2nd p\u0103trunderea noastr\u0103 reciproc\u0103. Cercetarea PR \u015fi cercetarea de sine \u00een PR devin un proces deosebit de captivant. Ce alegi tu \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2i s\u0103 stai deoparte?<\/p>\n G\u00e2ndurile schi\u0163ate aici sunt doar ni\u015fte fragmente ale ipotezei care leag\u0103 PCD \u015fi fizica, dar \u00een viitor, e posibil, vom reu\u015fi s\u0103 cre\u015ftem din ele \u00eenc\u0103 o teorie de r\u00e2nd \u201ea tot ce este\u201d cu valoare deplin\u0103.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Con\u0163inutul capitolului 07-02-01)\u00a0Viziunea. 07-02-02)\u00a0\u015etiin\u0163a. 07-02-03)\u00a0Pozi\u0163ia exploratorului. 07-02-04)\u00a0M\u0103surarea evolu\u0163iei. 07-02-05)\u00a0Caracterul aleatoriu al legilor evolu\u0163iei. 07-02-06)\u00a0Examinarea evolu\u0163iei din unghiul de vedere al teoriei dimensiunilor ascunse. 07-02-01)\u00a0Pauza la expira\u0163ia dragonului (a se vedea 07-01-23) este \u00eenso\u0163it\u0103, de multe ori, de accese de plictiseal\u0103, stare cenu\u015fie, monotonie. Intensitatea dorin\u0163elor existente e prea mic\u0103 pentru a purcede la […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"parent":15403,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-15407","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n