Con\u0163inutul capitolului:<\/p>\n
02-01-01)<\/strong> Concep\u0163iile \u015fi rolul lor \u00een apari\u0163ia EN.<\/p>\n 02-01-02) <\/strong>Sursele de generare a concep\u0163iilor.<\/p>\n 02-01-03)<\/strong> Concep\u0163ii explicite \u015fi implicite.<\/p>\n 02-01-04)<\/strong> Concep\u0163ii explicite \u201ev\u0103dit vide\u201d \u015fi \u201eactive\u201d.<\/p>\n 02-01-05)<\/strong> Practica de contrapunere \u015fi de preschimbare mecanic\u0103.<\/p>\n 02-01-06)<\/strong> Anticoncep\u0163iile. Defini\u0163ie \u015fi tipuri. Exemple de concep\u0163ii despre \u201eviitor\u201d.<\/p>\n 02-01-07)<\/strong> Elaborarea listei concep\u0163iilor.<\/p>\n 02-01-08)<\/strong> Clasificarea concep\u0163iilor dup\u0103 con\u0163inutul lor.<\/p>\n 02-01-09)<\/strong> Scopuri puternice \u015fi scopuri slabe.<\/p>\n 02-01-10)<\/strong> Clasificarea interpret\u0103rilor. Problema rudelor. Concep\u0163ia \u201eleg\u0103turii\u201d.<\/p>\n 02-01-11)<\/strong> Selectarea interpret\u0103rilor. Exemple.<\/p>\n 02-01-12)<\/strong> Examinarea concep\u0163iilor: argumente \u015fi contraargumente.<\/p>\n 02-01-13)<\/strong> Metoda verific\u0103rii directe a concep\u0163iilor.<\/p>\n 02-01-14)<\/strong> Varierea ciclic\u0103 a interpret\u0103rilor.<\/p>\n 02-01-15)<\/strong> Concep\u0163ia abstract\u0103 de \u201eeu\u201d. Practica de concepere a lipsei.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-01) <\/strong>C\u00e2nd \u00eencepi \u00eenl\u0103turarea EN, observi c\u0103 ele apar, de cele mai multe ori, atunci c\u00e2nd evenimentele iau o alt\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103 dec\u00e2t cea dorit\u0103 de tine. EN sunt \u00eenso\u0163ite de g\u00e2nduri de felul: \u201easta nu-i corect\u201d, \u201ea\u015fa nu-i bine\u201d, \u201etrebuie s\u0103 fie altfel\u201d, adic\u0103 reprezent\u0103rile tale despre ceea ce \u201etrebuie\u201d s\u0103 fie sunt \u00een contradic\u0163ie cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate, obi\u015fnuin\u0163a de a avea EN se declan\u015feaz\u0103 prompt \u00een asemenea momente. Perfec\u0163ion\u00e2nd eforturile de \u00eenl\u0103turare a EN, consolid\u00e2nd claritatea \u00een\u0163elegerii c\u0103 nu dore\u015fti s\u0103 le mai ai, c\u0103 vrei s\u0103 pui cap\u0103t acestei deprinderi de care te-ai s\u0103turat, \u00eent\u0103rindu-te \u00een dorin\u0163a \u00eembucur\u0103toare de a avea percep\u0163ii revelatoare (PR), ob\u0163in\u00e2nd pl\u0103cerea de la o judecat\u0103 limpede, ajungi s\u0103 dai dovad\u0103 de un interes stabil pentru o examinare critic\u0103 a concep\u0163iilor.<\/p>\n \u00cen \u015ftiin\u0163\u0103, cuv\u00e2ntul \u201econcep\u0163ie\u201d este utilizat pentru a denota un sistem de ipoteze \u015fi interpret\u0103ri ale datelor experimentale, \u00eentre elementele c\u0103ruia nu exist\u0103 contradic\u0163ii logice v\u0103dite. \u00cen contextul acestei c\u0103r\u0163i, cuv\u00e2ntul \u201econcep\u0163ie\u201d va fi utilizat \u00een conformitate cu sensul pe care l-a ob\u0163inut \u00een vorbirea noastr\u0103 curent\u0103 \u2013 \u201eun sistem de reprezent\u0103ri preluat \u00een mod mecanic\u201d.<\/p>\n \u201e\u00cen mod mecanic\u201d \u00eenseamn\u0103 prin imitare oarb\u0103, f\u0103r\u0103 a sta pe g\u00e2nduri, sub influen\u0163a EN (de exemplu, fiind influen\u0163at de senza\u0163ia de inferioritate, de st\u00e2ng\u0103cie, de frica de o atitudine negativ\u0103 fa\u0163\u0103 de sine, frica de izolare etc.), f\u0103r\u0103 careva ra\u0163ionamente proprii, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta de sine st\u0103t\u0103tor temeiuri \u00een form\u0103 de date experimentale, f\u0103r\u0103 o verificare prin propria experien\u0163\u0103. Altfel spus, o afirma\u0163ie se accept\u0103 ca o credin\u0163\u0103, \u00een cele ce urmeaz\u0103 omul tr\u0103ie\u015fte cu ea de parc\u0103 certitudinea acestei afirma\u0163ii ar fi absolut\u0103.<\/p>\n \u201eUn sistem de reprezent\u0103ri\u201d este un set stabil de g\u00e2nduri ce apar \u00een mod curent \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri.<\/p>\n De exemplu, dac\u0103 un copil s-a lovit \u015fi a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, apare o \u201egarnitur\u0103-standard\u201d de g\u00e2nduri: \u201ecopilul pl\u00e2nge \u2013 \u00eel doare \u2013 trebuie alinat\u201d, ceea ce serve\u015fte drept temei de a spune c\u0103 exist\u0103 concep\u0163ia: \u201eCopilul care pl\u00e2nge trebuie alinat\u201d. Cu timpul, \u00eens\u0103, vei descoperi c\u0103 acest copil pl\u00e2nge tot mai des \u015fi cere tot mai mult. La un moment, vei \u00eencepe s\u0103 pui la \u00eendoial\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie, vei \u00eencepe s\u0103 judeci. Ca rezultat al ra\u0163ionamentelor, observ\u0103rilor, presupunerilor ce decurg din ele \u015fi experien\u0163ei noi pe care ai acumulat-o, po\u0163i ajunge la concluzia c\u0103 \u201ea alina\u201d \u00eenseamn\u0103 a-l obi\u015fnui pe copil cu mila fa\u0163\u0103 de sine. \u00cen consecin\u0163\u0103, ai putea s\u0103-\u0163i schimbi comportamentul: nu numai s\u0103 nu alini, ci, din contra, s\u0103-l lipse\u015fti pe copil de aten\u0163ie ori de c\u00e2te ori el este afectat de EN puternice, iar de \u00eendat\u0103 ce \u00een pl\u00e2nsul lui apare o pauz\u0103, s\u0103-i acorzi aten\u0163ie, s\u0103 dai dovad\u0103 de simpatie fa\u0163\u0103 de el, dac\u0103 o ai. Ca rezultat, copilul va \u00een\u0163elege c\u0103 pl\u00e2nsul f\u0103r\u0103 istov \u015fi mila puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de sine \u00eel lipsesc de aten\u0163ia ta, va avea un stimulent pentru a renun\u0163a la deprinderea cultiv\u0103rii EN \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. Iar tu, \u00een consecin\u0163\u0103, vei \u00eenl\u0103tura concep\u0163ia, vei avea percep\u0163ia lucidit\u0103\u0163ii \u015fi-\u0163i va r\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 ob\u0163ii \u00eenl\u0103turarea impecabil\u0103 a EN, care apar din obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u00een momentul \u00een care copilul vrea s\u0103-\u0163i cucereasc\u0103 aten\u0163ia prin pl\u00e2ns.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-02) <\/strong>Ob\u0163ii concep\u0163ii din sursele cele mai diverse.<\/p>\n De exemplu, dac\u0103, \u00een timpul pr\u00e2nzului, mama ta va observa un g\u00e2ndac de buc\u0103t\u0103rie, \u00ee\u015fi va crispa fa\u0163a, va striga \u015fi, cu tot dezgustul \u015fi cu toat\u0103 frica, va arunca g\u00e2ndacul la toalet\u0103, tu, fiind copil mic, care preia \u015fi absoarbe totul ce vede, vei prelua \u015fi aceast\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndaci, dup\u0103 care vei accepta u\u015for concep\u0163ia: \u201eG\u00e2ndacii de buc\u0103t\u0103rie sunt o sc\u00e2rbo\u015fenie\u201d. Iat\u0103, deci, calea emo\u0163ional\u0103 de transmitere a concep\u0163iilor.<\/p>\n Alt\u0103 cale este cea \u201eautoritar\u0103\u201d. Dac\u0103 un careva om \u201estimat\u201d, \u201esuperior\u201d sau \u201ede\u015ftept\u201d, plin de emfaz\u0103, \u00ee\u0163i va spune c\u0103 nu trebuie s\u0103 faci cutare sau cutare lucru, po\u0163i accepta orbe\u015fte aceast\u0103 afirma\u0163ie, or, nu poate un om at\u00e2t de \u201ede\u015ftept\u201d \u015fi \u201estimat\u201d s\u0103 vorbeasc\u0103 prostii.<\/p>\n Cea de treia cale este mimicria. Nimerind \u00een societatea unor oameni, \u00eencepi s\u0103 \u00eemprumu\u0163i concep\u0163iile lor dac\u0103, vrei s\u0103 fii acceptat, s\u0103 nu fii respins.<\/p>\n Vreau s\u0103 scot \u00een eviden\u0163\u0103, aparte, durerea \u015fi frica legat\u0103 de ea drept o cale de preluare a concep\u0163iilor. Dac\u0103 un copil, c\u0103z\u00e2nd, s-a lovit \u015fi s-a speriat, atunci el, sub influen\u0163a bunicii miloase, va accepta u\u015for concep\u0163ia c\u0103 \u201ee r\u0103u \u015fi periculos s\u0103 alergi repede, dar e bine \u015fi e\u015fti \u00een siguran\u0163\u0103 c\u00e2nd stai lini\u015ftit\u201d.<\/p>\n Cea de-a cincea cale este bazat\u0103 pe o eroare: un set de fapte este apreciat drept complet \u015fi definitiv. Spun\u00e2nd: \u201ePe Marte nu exist\u0103 via\u0163\u0103\u201d, sub\u00een\u0163elegi la \u00eenceput c\u0103 aceast\u0103 presupunere se bazeaz\u0103 pe datele cunoscute acum, c\u0103 \u00een viitor s-ar putea descoperi orice, lucrurile cele mai neverosimile \u015fi imprevizibile, dar, cu timpul, apare siguran\u0163a ferm\u0103 c\u0103 pe Marte nu exist\u0103 via\u0163\u0103.<\/p>\n Cea de-a \u015fasea cale este o eroare pur logic\u0103, deci, sau insuficien\u0163a, falsitatea premiselor, ipotezelor ini\u0163iale, sau t\u00e2mpenia, adic\u0103 acea iner\u0163ie specific\u0103 a g\u00e2ndirii care este generat\u0103 de EN puternice.<\/p>\n Cea de-a \u015faptea cale se bazeaz\u0103 pe senza\u0163ia propriei importan\u0163e. S\u0103 spui ceva cu emfaz\u0103, \u201e\u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te ridici \u00een ochii so\u0163iei, prietenului, colegului. Dup\u0103 asta nici nu-\u0163i r\u0103m\u00e2ne altceva dec\u00e2t s\u0103-\u0163i aperi \u201epunctul de vedere\u201d p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, oric\u00e2t de absurd ar fi el, recurg\u00e2nd la presiuni psihologice (\u201eEi, cum de nu \u00een\u0163elegi nici at\u00e2ta lucru?\u201d), la o \u00eencurcare premeditat\u0103 a problemei, adic\u0103 la o cultivare con\u015ftient\u0103 a neclarit\u0103\u0163ii.<\/p>\n A opta cale sunt alte concep\u0163ii care genereaz\u0103 dorin\u0163e mecanice persistente, s\u00e2c\u00e2itoare. Dac\u0103 tat\u0103l t\u0103u consider\u0103 c\u0103 fiica \u201ee datoare\u201d s\u0103 comunice unde are ea de g\u00e2nd s\u0103 \u00eennopteze, cu cine face sex etc., apoi, ori de c\u00e2te ori pleci f\u0103r\u0103 s\u0103-i spui nimic, el simte un impuls de alarmare, de agresivitate, vrea s\u0103 te impun\u0103 s\u0103 execu\u0163i dorin\u0163a lui, de aceea \u00eencepe s\u0103 n\u0103scoceasc\u0103 diferite sperietori. Cu c\u00e2t mai stra\u015fnic\u0103 va fi prostia pe care o va n\u0103scoci, cu at\u00e2t e mai mare probabilitatea c\u0103 ea va avea efect asupra ta. A\u015fadar, el depune eforturi speciale pentru a genera \u00een sine concep\u0163ii noi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u0163i le transmit\u0103, s\u0103 \u0163i le inoculeze pentru a te face docil\u0103, a te \u0163ine la pu\u015fc\u0103rie.<\/p>\n Calea a noua, una din cele mai r\u0103sp\u00e2ndite, este lipsa de sinceritate \u00een ra\u0163ionamente. De exemplu, substitui argumentele, nu duci ra\u0163ionamentul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, prev\u0103z\u00e2nd c\u0103 rezultatul va contraveni convingerilor tale, s-ar putea \u00eent\u00e2mpla s\u0103 te leneve\u015fti s\u0103 examinezi minu\u0163ios punctele vulnerabile, \u201e\u00eenguste\u201d ale concep\u0163iei tale. Pentru asemenea \u201era\u0163ionamente\u201d sunt caracteristice elemente de felul: \u201eEste evident c\u0103…\u201d, \u201eE \u015ftiut de toat\u0103 lumea c\u0103…\u201d, \u201eSavan\u0163ii au descoperit demult c\u0103…\u201d (desigur, \u00een asemenea cazuri nu se fac nici referin\u0163e la declara\u0163ii concrete ale savan\u0163ilor, nici confrunt\u0103ri cu alte p\u0103reri) etc.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-03)<\/strong> Oamenii g\u00e2ndesc foarte rar, deoarece prin cuv\u00e2ntul \u201ea g\u00e2ndi\u201d se sub\u00een\u0163elege nu procesul de meditare, comparare \u015fi analiz\u0103 a unor argumente, ci un proces de jonglare cu anumite concep\u0163ii.<\/p>\n Concep\u0163iile se \u00eempart \u00een dou\u0103 clase mari. Prima o reprezint\u0103 concep\u0163iile explicite, acelea pe care omul poate s\u0103 le formuleze independent, pe care el \u00eensu\u015fi le promoveaz\u0103 activ. Po\u0163i s\u0103 cite\u015fti o mul\u0163ime de c\u0103r\u0163i despre folosul verzei \u015fi s\u0103 \u00eencepi a-i convinge pe ai casei de acest folos.<\/p>\n S\u0103 ne imagin\u0103m o alt\u0103 situa\u0163ie. Omul este \u00eentrebat: e posibil oare s\u0103 \u00eencetezi a mai avea EN? Desigur, el va r\u0103spunde negativ, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el ar fi meditat c\u00e2ndva asupra acestei chestiuni, c\u0103 ar fi examinat argumentele sau m\u0103rturiile cuiva ori c\u0103 ar fi \u00eencercat s\u0103 depun\u0103 eforturi. Nici nu i-au trecut prin minte asemenea g\u00e2nduri. P\u00e2n\u0103 a i se pune \u00eentrebarea, el, mai cur\u00e2nd, nici nu \u015ftia c\u0103 va r\u0103spunde anume \u00een acest mod. Dac\u0103 i s-ar fi propus mai \u00eenainte s\u0103 enumere, explicit, toate reprezent\u0103rile sale despre lume, aceast\u0103 concep\u0163ie nici nu ar fi ap\u0103rut \u00een list\u0103. Asemenea concep\u0163ii eu le numesc implicite. De\u015fi-s implicite, ele determin\u0103 comportamentul omului \u00eentr-un mod tot at\u00e2t de rigid ca \u015fi cele explicite. Dac\u0103 omul care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte concep\u0163ia implicit\u0103 \u201eEste imposibil de a nu avea EN\u201d va fi impus s\u0103 mediteze, el poate ajunge la concluziile cele mai diferite: \u201e\u00cencetarea este imposibil\u0103\u201d, \u201ePoate, este posibil de a \u00eenceta\u201d, \u201eNu \u015ftiu, n-am \u00eencercat\u201d, \u201eTrebuie s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc\u201d, \u201e\u015ei de ce nu?\u201d etc. Cu toate acestea, el se va purta a\u015fa de parc\u0103 accept\u0103 concep\u0163ia c\u0103 e imposibil de a nu mai avea EN, o accept\u0103 totalmente \u015fi f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103.<\/p>\n Chiar dac\u0103 omul \u00eencalc\u0103 legea numai pe motiv c\u0103 nu o cunoa\u015fte, el, oricum, va purta r\u0103spundere pentru \u00eenc\u0103lcare. Exact la fel, concep\u0163iile oamenilor se r\u0103sfr\u00e2ng asupra acestora, chiar dac\u0103 purt\u0103torii concep\u0163iilor nici nu b\u0103nuiesc despre ele.<\/p>\n Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un exemplu de concep\u0163ie implicit\u0103: \u201eEu nu voi putea atinge luciditatea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii mele\u201d. Este imposibil de a detesta aceast\u0103 concep\u0163ie \u00een practic\u0103. E pu\u0163in probabil c\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie ar putea trezi nelini\u015fte, deoarece opereaz\u0103 cu ceva foarte \u00eendep\u0103rtat, \u201esf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii\u201d, dar \u015fi cu o no\u0163iune incert\u0103, vag\u0103 \u2013 \u201eluciditate\u201d. Concep\u0163ia dat\u0103 nu treze\u015fte un dialog l\u0103untric perceptibil, dialogul extern, \u00een voce tare, este ocupat de ceva mai necesar. Dac\u0103 cineva are s\u0103 exprime acest g\u00e2nd, s-ar putea \u00eent\u00e2mpla chiar s\u0103 nu-l accep\u0163i (\u00een func\u0163ie de dispozi\u0163ie) ori s\u0103 r\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 o atitudine determinat\u0103, totu\u015fi, concep\u0163ia va exista, inhib\u00e2nd, suprim\u00e2nd aspira\u0163ia. Con\u015ftientizarea faptului c\u0103 ai o asemenea concep\u0163ie poate veni spontan ca rezultat al eforturilor de \u00eenl\u0103turare a EN, de generare a percep\u0163iilor revelatoare, de control asupra dialogului l\u0103untric haotic, al discu\u0163iilor cu al\u0163i practican\u0163i etc. Abia dup\u0103 asta vei sim\u0163i greutatea care te apas\u0103, vei putea s\u0103 \u00eencepi a depune eforturi pentru a arunca greutatea acestei concep\u0163ii.<\/p>\n Concep\u0163ia explicit\u0103 este accesibil\u0103 pentru studiere \u00eendat\u0103, pe c\u00e2nd cea implicit\u0103 trebuie s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i depistat\u0103, ceea ce nu este deloc un lucru simplu. Dup\u0103 depistare ea mai trebuie formulat\u0103 clar ca s-o po\u0163i face obiect de analiz\u0103.<\/p>\n Pentru depistarea unei concep\u0163ii implicite \u00ee\u0163i sugerez s\u0103 folose\u015fti fixarea \u00een scris a dialogului l\u0103untric \u00een momentul apari\u0163iei EN, c\u00e2nd exist\u0103 trena FN sau SEN. Orice concep\u0163ie, explicit\u0103 sau implicit\u0103, este un fragment de dialog l\u0103untric (DL), adic\u0103 o consecutivitate de g\u00e2nduri fugare. Dialogul l\u0103untric const\u0103 din c\u00e2teva straturi (despre aceasta voi vorbi mai am\u0103nun\u0163it \u00een capitolele urm\u0103toare). Dialogul l\u0103untric \u201edeslu\u015fit\u201d const\u0103 din cuvinte rostite \u00een sine integral, un asemenea g\u00e2nd poate dura frac\u0163iuni de secund\u0103 \u015fi mai mult. Dialogul l\u0103untric \u201eorb\u201d const\u0103 din fr\u00e2nturi de cuvinte \u015fi imagini av\u00e2nd durata de 1\/30 secunde, de aceea g\u00e2ndul format ca o \u00eenl\u0103n\u0163uire a unor asemenea fr\u00e2nturi poate avea o durat\u0103 foarte scurt\u0103, de exemplu, o treime de secund\u0103. Prin urmare, \u201eprinderea\u201d \u015fi fixarea unor asemenea g\u00e2nduri cere o aten\u0163ie sus\u0163inut\u0103, o vitez\u0103 mare de \u00eenl\u0103turare a EN.<\/p>\n O asemenea practic\u0103 o numesc \u201emunc\u0103 operativ\u0103 asupra concep\u0163iilor implicite\u201d.<\/p>\n Alt\u0103 metod\u0103 este c\u0103utarea unor g\u00e2nduri de rezonan\u0163\u0103. Av\u00e2nd un FN sau o SEN, nu le \u00eenl\u0103tur imediat, ci le las \u00een mine \u015fi trec, \u00een g\u00e2nd, de la o tem\u0103 la alta, \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103: \u201eCe m\u0103 nelini\u015fte\u015fte, m\u0103 oprim\u0103? Am l\u0103sat fierul de c\u0103lcat \u00een priz\u0103? Nu. Copilul e fl\u0103m\u00e2nd? Nu… Am nepl\u0103ceri la serviciu? Nu…\u201d Caut g\u00e2ndurile care ar provoca o rezonan\u0163\u0103 \u2013 se va observa un salt al intensit\u0103\u0163ii FN, vor ap\u0103rea EN. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a fost g\u0103sit\u0103 direc\u0163ia pentru c\u0103utarea concep\u0163iei implicite. Acum pot s\u0103 \u00eencep a tria g\u00e2ndurile din acest domeniu p\u00e2n\u0103 la rezonan\u0163a urm\u0103toare, ceea ce va \u00eengusta \u015fi mai mult domeniul c\u0103ut\u0103rii. Cu c\u00e2t mai precis este delimitat cercul, cu at\u00e2t e mai mare probabilitatea survenirii clarit\u0103\u0163ii spontane. Cu c\u00e2t mai frecvent\u0103 este o asemenea practic\u0103, cu at\u00e2t mai perfecte devin abilit\u0103\u0163ile.<\/p>\n A treia metod\u0103 de depistare a domeniului de c\u0103utare a concep\u0163iilor implicite este \u201emodelarea de rezonan\u0163\u0103\u201d. Modific\u0103, imaginar, situa\u0163ia real\u0103 \u015fi observ\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103: FN se intensific\u0103, sl\u0103be\u015fte sau r\u0103m\u00e2ne neschimbat. De exemplu, imagineaz\u0103-\u0163i mai \u00eent\u00e2i c\u0103 \u0163i-a fost majorat salariul, iar apoi \u2013 c\u0103 ai s\u0103 c\u00e2\u015ftigi \u00een viitor mai pu\u0163in ca p\u00e2n\u0103 acum. Apoi modeleaz\u0103 imaginar alt\u0103 situa\u0163ie: copilul t\u0103u a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e mai bine \u2013 mai r\u0103u etc. De fiecare dat\u0103 vei consemna o sl\u0103bire sau intensificare a FN, dar o tem\u0103 anumit\u0103 va genera o rezonan\u0163\u0103 deosebit de puternic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 anume acolo e \u201eboala\u201d.<\/p>\n De multe ori, c\u0103utarea concep\u0163iilor scoate \u00een eviden\u0163\u0103 \u201ebuchete \u00eentregi\u201d. De exemplu, ai oaspe\u0163i, \u00eei serve\u015fti cu ceai. Spontan, apare o nelini\u015fte. Cercet\u00e2nd fr\u00e2nturile dialogului l\u0103untric, \u00een\u0163elegi ce-i la mijloc: te temi, nu cumva copilul t\u0103u s\u0103 \u00eenceap\u0103 a clef\u0103i \u00een prezen\u0163a oaspe\u0163ilor. De aici prima concep\u0163ie: \u201eClef\u0103itul e un lucru ur\u00e2t, e o lips\u0103 de cultur\u0103\u201d. \u00ce\u0163i continui s\u0103p\u0103turile: \u201eBine, dar de ce m\u0103 tem eu… doar eu nu clef\u0103i… fiindc\u0103-i copilul meu\u201d. De aici \u015fi a doua concep\u0163ie: \u201ePort r\u0103spundere pentru comportarea copilului meu\u201d \u015fi tot a\u015fa. Devine clar: Concep\u0163iile apar \u00een conglomerat, sus\u0163in\u00e2ndu-se una pe alta. Pentru a ajunge la claritate, este necesar de a le selecta minu\u0163ios, analiz\u00e2nd fiecare chestiune \u00een parte.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-04) <\/strong>S\u0103 examin\u0103m dou\u0103 tipuri de concep\u0163ii explicite. Primele, chiar la cea mai apropiat\u0103 examinare, se dovedesc a fi v\u0103dit ne\u00eentemeiate. Le vom numi \u201evide evident\u201d. Examinarea celui de-al doilea tip nu te va conduce \u00eendat\u0103 la claritate, este necesar\u0103 o analiz\u0103, o examinare a argumentelor, argumentelor \u00een contrariu, contrariilor argumentelor \u00een contrariu etc. Vom nota asemenea concep\u0163ii cu termenul \u201econcep\u0163ii de lucru\u201d.<\/p>\n Eliberarea de o concep\u0163ie vid\u0103 evident doar pare a fi un lucru simplu, dar asta nu-i a\u015fa. Or, \u00een pofida faptului c\u0103 inconsisten\u0163a ei este evident\u0103 pentru tine, ea exist\u0103 \u00een acest loc, prin urmare, exist\u0103 \u015fi o cauz\u0103 a acestui fapt. Cauza poate fi una din cele nou\u0103 enumerate mai sus, mai poate fi vorba de iner\u0163ie, obi\u015fnuin\u0163\u0103, deprindere. \u00cenl\u0103turarea, eliminarea oric\u0103rei deprinderi, fie ea chiar absolut inofensiv\u0103, cere eforturi consecvente cu anticiparea bucuriei, mai ales, dac\u0103 aceast\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103 are un reazem \u00een altele, de exemplu, \u00een obi\u015fnuin\u0163a de a avea EN \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. Bun\u0103oar\u0103, \u00een copil\u0103rie, credeai c\u0103 e\u015fti ur\u00e2t\u0103, slut\u0103. Chiar dac\u0103 te-ai convins mai t\u00e2rziu c\u0103 e o p\u0103rere gre\u015fit\u0103, ai \u00een\u0163eles c\u0103 e\u015fti frumoas\u0103 pentru unul, iar altuia nu-i treze\u015fti nici o emo\u0163ie, din iner\u0163ie, continuai s\u0103 fii posedat\u0103 de acelea\u015fi EN atunci c\u00e2nd f\u0103ceai cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu b\u0103ie\u0163ii, concep\u0163ia explicit\u0103 s-a transformat \u00een una implicit\u0103, continu\u00e2nd s\u0103 fie un tr\u0103gaci pentru apari\u0163ia EN.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-05) <\/strong>Pentru dep\u0103\u015firea iner\u0163iei care prelunge\u015fte existen\u0163a unor concep\u0163ii v\u0103dit false (sau care, prin analiz\u0103, au fost aduse p\u00e2n\u0103 la starea c\u00e2nd falsitatea lor este aproape evident\u0103), \u00ee\u0163i recomand metoda opunerii. Formulez un g\u00e2nd care neag\u0103 concep\u0163ia dat\u0103, adic\u0103 formulez o concep\u0163ie-contrariu, apoi fac practica formal\u0103 (a se vedea \u00een cele ce urmeaz\u0103 capitolul corespunz\u0103tor). \u00cemi pun de sute de ori \u00eentrebarea: ce cred eu c\u0103 este corect, concep\u0163ia sau concep\u0163ia-contrariu? G\u00e2ndul c\u0103 \u201esunt ur\u00e2t\u0103\u201d sau g\u00e2ndul c\u0103 \u201eunul m\u0103 place, altul nu\u201d? Ca rezultat al unei asemenea practici, ea fiind \u00eenso\u0163it\u0103 de \u00eenl\u0103turarea impecabil\u0103 a EN ce apar, se atinge scopul propus: influen\u0163a concep\u0163iei v\u0103dit false asupra comportamentului meu sl\u0103be\u015fte treptat p\u00e2n\u0103 dispare cu totul.<\/p>\n O alt\u0103 abordare se nume\u015fte practica substituirii mecanice (SM). Ea este eficient\u0103 pentru acele concep\u0163ii v\u0103dit false care \u0163i-au fost impuse literalmente cu for\u0163a, printr-o presiune psihic\u0103 brutal\u0103. Mama s-a aplecat deasupra ta \u015fi \u0163ip\u0103: \u201eTU AI S\u0102 STAI CUMINTE ODAT\u0102???!!!\u201d, sau, din contra, te prive\u015fte trist, mai c\u0103 nu pl\u00e2nge: \u201eEi, de ce m\u0103 faci de ru\u015fine?…\u201d Tu te faci ghem \u015fi \u201e\u00een\u0163elegi\u201d: s\u0103 stai cuminte este bine, s\u0103 faci obr\u0103znicii este r\u0103u.<\/p>\n Practica substituirii mecanice const\u0103 \u00een faptul c\u0103 roste\u015fti \u00een glas, de multe ori, concep\u0163ia-contrariu, de exemplu, o or\u0103 \u00eentreag\u0103, c\u00e2te o or\u0103 \u00een fiecare zi. \u00cen acest mod, concep\u0163ia sl\u0103be\u015fte esen\u0163ial, ca \u015fi cum o pan\u0103 dezbate pana b\u0103tut\u0103 anterior.<\/p>\n Aceast\u0103 practic\u0103 \u00ee\u0163i permite, de asemenea, s\u0103 duci la bun sf\u00e2r\u015fit \u00eenl\u0103turarea concep\u0163iilor de lucru, atunci c\u00e2nd ele au fost reduse p\u00e2n\u0103 la nivelul de evident false sau un nivel apropiat.<\/p>\n Pentru concep\u0163ia: \u201eOamenii trebuie ajuta\u0163i\u201d drept concep\u0163ie-contrariu va servi: \u201eVreau s\u0103-i ajut doar pe cei care vreau eu, care mi-s simpatici\u201d. \u00cen alte cazuri, concep\u0163ia-contrariu se poate forma printr-o simpl\u0103 ad\u0103ugare a nega\u0163iei: \u201eDac\u0103 el face sex cu alta, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu mai are afec\u0163iune pentru mine\u201d \u2013 \u201eDac\u0103 el face sex cu alta, asta NU \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu mai are afec\u0163iune pentru mine\u201d,<\/p>\n Aceast\u0103 practic\u0103 poate fi \u00eembinat\u0103 cu o alt\u0103 activitate, ea nu pierde prea mult din eficien\u0163\u0103 \u00een acest caz.<\/p>\n Pe parcursul vie\u0163ii noastre, am repetat concep\u0163ia dat\u0103, \u00een voce ori \u00een g\u00e2nd, de zeci \u015fi sute de mii de ori, dar for\u0163a influen\u0163ei oarbe este cu mult mai mic\u0103 dec\u00e2t for\u0163a ac\u0163iunii alese drept rezultat al dorin\u0163ei \u00eembucur\u0103toare, de aceea este suficient s\u0103 repe\u0163i concep\u0163ia-contrariu doar de c\u00e2teva mii de ori pentru a-\u0163i atinge scopul, dizlocuind \u00een mod mecanic concep\u0163ia v\u0103dit fals\u0103. Concep\u0163ia-contrariu nu ia locul concep\u0163iei ini\u0163iale \u015fi nu se transform\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi \u00eentr-un obstacol, deoarece tu n-o folose\u015fti orbe\u015fte, ci \u00eentr-un scop absolut clar \u2013 s\u0103 dizlocuie\u015fti un mecanism eterogen.<\/p>\n Aceast\u0103 practic\u0103 poate fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu alte practicante \u2013 mai \u00eent\u00e2i, concep\u0163ia-contrariu o roste\u015fte \u00een glas una, apoi alta, ascultarea atent\u0103 nu este necesar\u0103.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-06) <\/strong>S\u0103 definim termenul \u201econcep\u0163ie-contrariu\u201d (\u201eanticoncep\u0163ie\u201d). Concep\u0163ia-contrariu este o afirma\u0163ie care:<\/p>\n a) contravine sensului concep\u0163iei examinate;<\/p>\n b) rezoneaz\u0103 cu percep\u0163iile revelatoare (PR);<\/p>\n c) mi se pare, \u00een momentul dat, mai fondat\u0103, mai aproape de adev\u0103r dec\u00e2t concep\u0163ia propriu-zis\u0103.<\/p>\n Concep\u0163iile-contrariu ale concep\u0163iilor abstracte pot s\u0103 nu aib\u0103 proprietatea \u201ec)\u201d, deoarece, prin defini\u0163ie, ultimele nu pot fi nici fundamentate, nici negate. De exemplu, pot forma urm\u0103toarea concep\u0163ie-contrariu: \u201eNu exist\u0103 viitor, exist\u0103 doar aici-\u015fi-acum\u201d. Eu nu pot s\u0103 fundamentez aceast\u0103 afirma\u0163ie, deoarece, prin cuv\u00e2ntul \u201eviitor\u201d, nu se sub\u00een\u0163elege nici o totalitate concret\u0103 de percep\u0163ii, de aceea nu pot spune nici c\u0103 el exist\u0103, nici c\u0103 el nu exist\u0103, doar nu e clar despre ce-i vorba. \u00centruc\u00e2t, \u00eens\u0103, aceast\u0103 afirma\u0163ie conduce la un impuls de anticipa\u0163ii, la manifestarea dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, la eliberarea de povara diferitelor \u00eengrijor\u0103ri generate de g\u00e2ndurile despre \u201eviitor\u201d, apare dorin\u0163a de a cultiva aceast\u0103 concep\u0163ie-contrariu.<\/p>\n Dar nu este oare aplicarea concep\u0163iilor-contrariu o form\u0103 de auto\u00een\u015felare? Voi demonstra c\u0103 nu-i a\u015fa. Concep\u0163ia ini\u0163ial\u0103 care sus\u0163ine c\u0103 \u201eexist\u0103 viitor\u201d este doar un set de cuvinte care nu semnific\u0103 nimic, deoarece ai g\u00e2nduri care includ cuv\u00e2ntul \u201eviitor\u201d, ai emo\u0163ii trezite de g\u00e2ndurile ce con\u0163in acest cuv\u00e2nt, dar nu exist\u0103 nici o percep\u0163ie independent\u0103 pe care tu ai numi-o \u201eviitor\u201d. Orice percep\u0163ie exist\u0103 doar aici-\u015fi-acum. A\u015fadar, ai posibilitatea s\u0103 alegi: ori sus\u0163ii g\u00e2ndurile care, din obi\u015fnuin\u0163\u0103, genereaz\u0103 EN, ori le promovezi pe acelea care neag\u0103 g\u00e2ndurile precedente \u015fi EN nu apar. \u015ei primul, \u015fi cel de-al doilea g\u00e2nd sunt ni\u015fte concep\u0163ii abstracte, adic\u0103 afirma\u0163ii care nu \u00eenseamn\u0103 nimic. Desigur, apare dorin\u0163a de a sus\u0163ine g\u00e2ndul-2, iar, dup\u0103 ce el va reduce la zero influen\u0163a negativ\u0103 a g\u00e2ndului-1, voi renun\u0163a cu u\u015furin\u0163\u0103 la ambele, \u00eentruc\u00e2t \u00een\u0163eleg clar c\u0103, prin cuv\u00e2ntul \u201eviitor\u201d, nu se sub\u00een\u0163elege nici o percep\u0163ie concret\u0103. Altfel spus, eu nu \u00eencep \u201es\u0103 cred\u201d \u00een concep\u0163ia-contrariu, ci o folosesc ca pe un instrument eficient. Atunci c\u00e2nd generezi cuplul concep\u0163ie \u2013 concep\u0163ie-contrariu, te eliberezi de automatismul impus, iar \u00een cazul concep\u0163iilor obi\u015fnuite mai ob\u0163ii \u015fi o experien\u0163\u0103 veridic\u0103, av\u00e2nd apoi posibilitatea s\u0103 accep\u0163i un punct de vedere sau altul cu mai mare temei ori s\u0103 le respingi pe ambele.<\/p>\n Dac\u0103 pe un taler al balan\u0163ei se afl\u0103 o concep\u0163ie pe care am pus-o acolo \u00eentr-o stare incon\u015ftient\u0103, am \u00eemprumutat-o \u00een mod mecanic, apoi eu vreau, pentru \u00eenceput, s-o echilibrez cu o concep\u0163ie-contrariu, examin\u00e2ndu-le apoi pe ambele, fiind \u00eentr-o stare liber\u0103 de prejudec\u0103\u0163i \u015fi EN.<\/p>\n Unele fraze ce con\u0163in cuvinte care nu semnific\u0103 pentru mine nimic concret, sunt \u00een rezonan\u0163\u0103 cu percep\u0163iile revelatoare (adic\u0103 apare un impuls de percep\u0163ii revelatoare), de aceea, din considerente tactice, eu le p\u0103strez \u00een vocabularul meu pentru un timp anumit.<\/p>\n Chiar \u015fi o adiere u\u015foar\u0103 de v\u00e2nt poate fr\u00e2nge un copac enorm, care s-a \u00eendoit sub greutatea sa. Ani \u00eentregi, o concep\u0163ie poate s\u0103 contravin\u0103 bunului sim\u0163 \u015fi dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, dar, la un moment, ea se pr\u0103bu\u015fe\u015fte parc\u0103 de la sine. Po\u0163i s\u0103 tr\u0103ie\u015fti 30 de ani, s\u0103 comunici cu rudele (pentru c\u0103 \u201ea\u015fa trebuie\u201d, \u201ea\u015fa se obi\u015fnuie\u015fte), dar nu cu oamenii care-\u0163i prilejuiesc bucuria dorit\u0103. Po\u0163i s\u0103 te salu\u0163i cu vecinii, s\u0103 sus\u0163ii discu\u0163iile despre starea vremii \u015fi serviciu timp de 30 de ani doar fiindc\u0103 \u201e\u0163i-i incomod s\u0103-i refuzi\u201d. La un moment, intoxicarea cu aceast\u0103 minciun\u0103, cu aceast\u0103 etern\u0103 fric\u0103 de atitudinea negativ\u0103 va deveni at\u00e2t de clar\u0103, criza se va \u201ecoace\u201d \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t va fi suficient s\u0103 auzi concep\u0163ia-contrariu doar fugitiv pentru ca puroierea s\u0103 erup\u0103 claritate: \u201eD-apoi se poate tr\u0103i altfel!\u201d Masa critic\u0103 acumulat\u0103 declan\u015feaz\u0103 o avalan\u015f\u0103.<\/p>\n Cu alte concep\u0163ii va trebui s\u0103 lucrezi mult p\u00e2n\u0103 vei ob\u0163ine n\u0103ruirea lor, dar aceasta nu-i o munc\u0103 de dragul unor c\u00e2\u015ftiguri fantomatice, rezultatul \u00eel ob\u0163ii chiar acum, de \u00eendat\u0103 ce atingi o cre\u015ftere relativ\u0103 a clarit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 fiecare serie de substituiri mecanice, dup\u0103 fiecare analiz\u0103 de argumente \u201epro\u201d \u015fi \u201econtra\u201d apare un aflux de claritate, cu el rezoneaz\u0103 alte percep\u0163ii revelatoare, \u00eenaintezi, pas cu pas, spre realizarea dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, spre eliberarea de EN \u015fi t\u00e2mpenie, spre cultivarea \u015fi dezvoltarea percep\u0163iilor revelatoare.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-07) <\/strong>Claritatea ob\u0163inut\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte prezen\u0163a concep\u0163iei poate s\u0103 dispar\u0103 deja peste un minut, concep\u0163ia va disp\u0103rea iar \u00een domeniul celor implicite \u2013 ai s\u0103 ui\u0163i, pur \u015fi simplu, despre descoperirea f\u0103cut\u0103. Este u\u015for s\u0103 te convingi de acest fapt: \u00eencearc\u0103 s\u0103 enumeri, chiar acum, concep\u0163iile pe care le-ai descoperit \u00een tine. \u00cen cel mai bun caz, \u00ee\u0163i vei aminti doar despre o parte infim\u0103 a lor. Tocmai acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toate concep\u0163iile pe care nu \u0163i le-ai amintit \u00een momentul dat se afl\u0103 \u00een afara controlului, \u00een afara observ\u0103rii \u015fi, se prea poate, influen\u0163eaz\u0103 direct asupra ta cu aceea\u015fi putere.<\/p>\n Ob\u0163in\u00e2nd claritatea, nimere\u015fti \u00eentr-o situa\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 pentru tine, o stare \u00een care nu e\u015fti deprins\u0103 s\u0103 te afli, de aceea foarte repede (uneori \u2013 \u00een numai c\u00e2teva secunde) \u00eencepi s\u0103 luneci \u00een starea obi\u015fnuit\u0103, \u00een care claritatea nu exista. Deseori, una \u015fi aceea\u015fi descoperire o faci de mai multe ori, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd claritatea devine stabil\u0103, de aceea \u00ee\u0163i recomand s\u0103-\u0163i \u00eentocme\u015fti o list\u0103 a concep\u0163iilor tale, complet\u00e2nd-o pe m\u0103sura descoperirii altora noi. Aceast\u0103 modalitate \u00ee\u0163i va \u00eenlesni nu numai analiza concep\u0163iilor, dar \u015fi procesul c\u0103ut\u0103rii \u00een rezonan\u0163\u0103 a concep\u0163iei ce determin\u0103 FN curent \u2013 iei lista \u015fi treci consecutiv toate pozi\u0163iile.<\/p>\n \u00cen cazul ra\u0163ion\u0103rii mecanice nu are loc apari\u0163ia PR-clarit\u0103\u0163ii \u015fi, dac\u0103 ai ajuns o dat\u0103 la o careva concluzie, data urm\u0103toare, pur \u015fi simplu, ai s-o repe\u0163i f\u0103r\u0103 a sim\u0163i ceva nou, pe c\u00e2nd PR-claritatea este tr\u0103it\u0103 ca ceva nou de fiecare dat\u0103, chiar dac\u0103 ea este descris\u0103 printr-o fraz\u0103 pe care o cuno\u015fti deja.<\/p>\n Oamenii obi\u015fnui\u0163i nu ajung niciodat\u0103 la claritate, ci doar schimb\u0103 o concep\u0163ie pe alta \u2013 la \u00eenceput cred \u00een ceva, apoi \u00een altceva. Este tot at\u00e2t de greu s\u0103 g\u0103se\u015fti un om care a ajuns la claritate, dar nu a f\u0103cut, pur \u015fi simplu, concluzii \u00een baza regulilor logice ca \u015fi pe unul care posed\u0103 experien\u0163a \u00eenl\u0103tur\u0103rii EN, dar nu dizlocuirii ei de o alt\u0103 emo\u0163ie.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-08) <\/strong>Iar acum hai s\u0103 clasific\u0103m concep\u0163iile dup\u0103 con\u0163inutul lor. Diferite tipuri de concep\u0163ii posed\u0103 o for\u0163\u0103, o stabilitate diferit\u0103, ele difer\u0103 \u015fi prin gradul \u015fi calitatea integr\u0103rii \u00een conglomeratul conceptual general. De multe ori, este ra\u0163ional s\u0103 se aplice diferite abord\u0103ri pentru un tip sau altul. Iat\u0103 de ce sarcina separ\u0103rii precise a concep\u0163iilor, inclusiv dup\u0103 criteriul sensului, este interesant\u0103 \u015fi eficient\u0103.<\/p>\n Dou\u0103 clase mari sunt concep\u0163iile \u201eabstracte\u201d \u015fi \u201emixte\u201d.<\/p>\n Concep\u0163iile abstracte sunt afirma\u0163ii formate din cuvinte care nu definesc nici un fel de percep\u0163ii concrete, adic\u0103 sensul c\u0103rora este absolut neclar. De exemplu: \u201eLumea este etern\u0103\u201d. Tu n-ai idee ce \u00eenseamn\u0103 \u201eetern\u0103\u201d \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 \u201elume\u201d, nu posezi ansambluri concrete de percep\u0163ii pe care le-ai putea defini prin aceste cuvinte. Sau concep\u0163ia: \u201eEu sunt om\u201d. Nu-i clar nici ce-i asta \u201eeu\u201d, nici ce \u00eenseamn\u0103 \u201eom\u201d, dar, desigur, to\u0163i sunt convin\u015fi c\u0103 ei sunt oameni. Alte exemple: exist\u0103 schimbarea, exist\u0103 neschimbatul, exist\u0103 luminarea, exist\u0103 obscuritatea, exist\u0103 subiectul, exist\u0103 obiectul, exist\u0103 viul \u015fi exist\u0103 mortul, este una, este alta, este existen\u0163\u0103, este inexisten\u0163\u0103, este con\u015ftientul \u015fi este incon\u015ftientul, este activ \u015fi pasiv, exist eu \u015fi exi\u015fti tu, exist\u0103 \u00eentreg \u015fi exist\u0103 parte, exist\u0103 trecut, prezent \u015fi viitor.<\/p>\n Concep\u0163iile mixte sunt afirma\u0163ii \u00een care cuvinte lipsite de sens de felul \u201eeternitate\u201d, \u201ecumsec\u0103denie\u201d, \u201eordine cosmic\u0103\u201d, \u201eechitate\u201d, \u201edumnezeu\u201d sunt alternate cu termeni care noteaz\u0103 percep\u0163ii, interdic\u0163ii, motive c\u00e2t se poate de concrete, de exemplu, \u201eru\u015fine\u201d, \u201enu se poate\u201d, \u201ef\u0103\u201d, \u201ee\u015fti dator\u201d etc. De exemplu, \u201eechitatea cere ca eu s\u0103 fac cutare sau cutare lucru\u201d. Nimeni nu \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 \u201eechitate\u201d, dar e \u00een\u0163eles ce-i asta \u201es\u0103 faci cutare lucru\u201d. Sau: \u201ee o ru\u015fine s\u0103 fii rea\u201d. Nu se \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103 fii rea\u201d, dar e \u015ftiut ce \u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103 sim\u0163i ru\u015finea\u201d. Oamenii se condamn\u0103 pe sine \u00een\u015fi\u015fi la putrezire \u00een sensul direct al cuv\u00e2ntului cu ajutorul unui num\u0103r enorm de concep\u0163ii mixte. Concep\u0163iile mixte au un efect ucig\u0103tor asupra capacit\u0103\u0163ii de a avea percep\u0163ii revelatoare (inclusiv dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare), \u00eentruc\u00e2t reglementeaz\u0103 rigid via\u0163a ta, dar sensul acestei reglement\u0103ri este ne\u00een\u0163eles. Imagineaz\u0103-\u0163i un articol din codul penal care sanc\u0163ioneaz\u0103 \u201ecaracterul r\u0103u\u201d f\u0103r\u0103 careva explica\u0163ii. Sau un articol ce stabile\u015fte pedeapsa pentru \u201e\u00eenc\u0103lcarea providen\u0163ei divine\u201d. Ce haos ar surveni, dac\u0103 puterea legislativ\u0103 ar judeca dup\u0103 asemenea articole, iar puterea executiv\u0103 ar executa neab\u0103tut hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103\u0163ii? \u00cen via\u0163a ta de fiecare zi anume a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Legiuitorul (concep\u0163ia) spune: \u201eE ru\u015fine s\u0103 fii gol\u201d, executorul (dorin\u0163a mecanic\u0103) dicteaz\u0103: \u201e\u00cembrac\u0103-te imediat!\u201d, supraveghetorii (emo\u0163iile de ru\u015fine, team\u0103 de reprobare etc.) urm\u0103resc ca aceast\u0103 comand\u0103 s\u0103 fie executat\u0103 imediat. \u00cen definitiv, avem un haos oribil, o \u00eengr\u0103m\u0103dire de EN, lipsa dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, prin urmare, lipsa schimb\u0103rilor ce duc la st\u0103rile dorite de tine.<\/p>\n Continuarea clasific\u0103rii concep\u0163iilor depinde de imagina\u0163ia ta. De exemplu, concep\u0163iile mixte pot fi divizate \u00een:<\/p>\n *) Concep\u0163ii uzuale<\/p>\n *) Concep\u0163ii despre practic\u0103<\/p>\n *) Concep\u0163ii sociale<\/p>\n *) Concep\u0163ii fundamentale<\/p>\n *) Preferin\u0163e mecanice<\/p>\n *) \u00cengrijor\u0103ri<\/p>\n *) Aprecieri<\/p>\n *) Scopuri mecanice<\/p>\n *) Estim\u0103ri mecanice<\/p>\n *) Interpret\u0103ri mecanice<\/p>\n <\/p>\n Concep\u0163iile uzuale sunt afirma\u0163ii ce reglementeaz\u0103 via\u0163a omului la el acas\u0103. \u201eAlbiturile \u00een dulap trebuie s\u0103 fie curate\u201d, \u201ePe podea nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d, \u201eTrebuie s\u0103 te scoli devreme, s\u0103 nu te t\u0103v\u0103le\u015fti \u00een a\u015fternut p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu\u201d, \u201eTrebuie neap\u0103rat s\u0103 lucrezi \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftigi c\u00e2t mai mul\u0163i bani\u201d, \u201eTrebuie s\u0103-i stimezi pe cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103\u201d, \u201eLucrurile trebuie p\u0103strate cu grij\u0103\u201d, \u201eTrebuie s\u0103 ai un scop clar \u00een via\u0163\u0103 \u015fi tinzi s\u0103-l realizezi\u201d etc. Toate concep\u0163iile uzuale opereaz\u0103 cu termenii \u201etrebuie\u201d sau \u201enu se poate\u201d, \u201enu-i bine\u201d etc. Ce-i asta \u201etrebuie\u201d, \u201enu trebuie\u201d, \u201ebine\u201d \u015fi \u201enu-i bine\u201d, de ce asta nu se poate, iar aceea \u2013 se poate, nu se \u015ftie, de fapt, nimeni nici nu se g\u00e2nde\u015fte prea mult la asta.<\/p>\n Prin analogie cu concep\u0163iile uzuale, se pot forma concep\u0163ii chiar \u015fi \u00een baza practicii mele: \u201etrebuie s\u0103 \u00eenl\u0103turi EN\u201d, \u201eeste r\u0103u s\u0103 fii conceptual\u201d etc. Practica c\u0103ii directe const\u0103 a depune eforturi pentru realizarea unor dorin\u0163e \u00ceMBUCUR\u0102TOARE, adic\u0103 \u00eenso\u0163ite de entuziasm, anticip\u0103ri \u015fi alte PR, cu condi\u0163ia c\u0103 aceste dorin\u0163e apar\u0163in unei din dou\u0103 clase: 1) \u00eenl\u0103turarea obscurit\u0103\u0163ilor (EN, concep\u0163ii mecanice, adic\u0103 a unor dorin\u0163e ce nu prilejuiesc bucurie, a unor senza\u0163ii nepl\u0103cute, con\u015ftiin\u0163ei care distinge \u00een mod mecanic); 2) generarea PR (v. lista \u00een capitolul \u201eStrategia practicii eficiente\u201d). \u00cen toate cazurile, \u00ee\u0163i recomand s\u0103 urmezi dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare, dar, dac\u0103 ele nu se refer\u0103 la cele dou\u0103 clase, apoi asta, prin defini\u0163ie, nu e practic\u0103 a c\u0103ii directe, de aceea este ra\u0163ional de a-i da fenomenului orice alt\u0103 denumire, de exemplu, \u201eetape preliminare\u201d.<\/p>\n Concep\u0163iile sociale reglementeaz\u0103 comportamentul omului \u00een societate, \u00een rela\u0163iile sale cu al\u0163i oameni sau cu institutele sociale \u2013 oficiul st\u0103rii civile, magazinul, poli\u0163ia, colaboratorii la serviciu etc.<\/p>\n Pentru o munc\u0103 eficient\u0103 asupra concep\u0163iilor este ra\u0163ional a le scoate \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi a \u00eentocmi o list\u0103 a unor maladii conceptuale deosebit de grave, care au p\u0103truns at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00een om, \u00eenc\u00e2t o simpl\u0103 indicare a lor, nemaivorbind de acum despre examinarea lor impar\u0163ial\u0103 sau \u00eenl\u0103turare, reprezint\u0103 o sarcin\u0103 extrem de complicat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu EN foarte puternice care apar imediat, at\u00e2t emo\u0163ii de rupere, c\u00e2t \u015fi de oprimare. Aceste concep\u0163ii eu le numesc \u201efundamentale\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul enorm de EN aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ele, practicantul poate nici s\u0103 nu reu\u015feasc\u0103 s\u0103 descopere \u00een sine asemenea concep\u0163ii! Aici este ra\u0163ional s\u0103 te adresezi altor practican\u0163i pentru ca ei \u201es\u0103 te treac\u0103\u201d prin tot spectrul de concep\u0163ii fundamentale cunoscute de ei, observ\u00e2nd reac\u0163iile tale. Sarcina este simplificat\u0103 de acel fapt c\u0103 orice epoc\u0103, orice cultur\u0103 are concep\u0163ii fundamentale tipice pentru ea.<\/p>\n Preferin\u0163ele mecanice reprezint\u0103 un set de g\u00e2nduri pe tema: \u201eBine-ar fi s\u0103 fie uite-a\u015fa\u201d. De regul\u0103, tu nici nu \u00eencerci s\u0103 te \u00eentrebi ce-ar fi \u201ebun\u201d \u00een asta, ci ac\u0163ionezi dup\u0103 o schem\u0103 acceptat\u0103 din obi\u015fnuin\u0163a, nu analizezi ce-a fost \u00een trecut \u00een cazurile c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla ceea ce tu considerai \u201ebun\u201d. Preferin\u0163ele non-mecanice sunt presupuneri bazate pe un calcul: \u201e\u00cen virtutea acestor \u00eemprejur\u0103ri \u015fi urm\u0103toarelor legit\u0103\u0163i cunoscute de mine, presupun s\u0103 aceste evenimente, cu un grad sporit de probabilitate, vor avea urm\u0103torul efect\u201d.<\/p>\n \u00cengrijor\u0103rile reprezint\u0103 un caz particular al preferin\u0163elor mecanice \u015fi sunt un set de g\u00e2nduri pe tema \u201eC\u00e2t de stra\u015fnic ar fi, dac\u0103 se vor \u00eent\u00e2mpla cutare \u015fi cutare lucruri\u201d, \u201eNu de Domnul s\u0103 se \u00eent\u00e2mple asta\u201d. Aceste g\u00e2nduri sunt \u00eenso\u0163ite de EN cu aceea\u015fi denumire. \u00cen asemenea cazuri, tu nu analizezi modific\u0103rile survenite dup\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpla anume aceea de ce te temeai. Dac\u0103 vei face o list\u0103 a unor asemenea situa\u0163ii, vei descoperi cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103, drept rezultat al acestor evenimente, via\u0163a s-a schimbat \u00een a\u015fa mod, \u00eenc\u00e2t mai t\u00e2rziu te-ai g\u00e2ndit: \u201eCe bine e c\u0103 totul s-a \u00eent\u00e2mplat anume a\u015fa\u201d.<\/p>\n Aprecierile reprezint\u0103 o descriere a unui grup de percep\u0163ii \u00een corespundere cu o anumit\u0103 scar\u0103. Aprecierea mecanic\u0103 apare atunci c\u00e2nd scara aleas\u0103 de tine fie c\u0103 este absurd\u0103, adic\u0103 nu e fondat\u0103 pe analiza experien\u0163ei tale, e preluat\u0103 \u00een mod mecanic, fie c\u0103 lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi aprecierile se formeaz\u0103 din simpla obi\u015fnuin\u0163\u0103 sau cu scopul de a sus\u0163ine EN. Dac\u0103 aprecierea apare \u00een urma unei dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare \u015fi e bazat\u0103 pe o g\u00e2ndire clar\u0103, ea nu devine o t\u0103bli\u0163\u0103 rigid\u0103 fixat\u0103 de un grup de percep\u0163ii, o po\u0163i \u00eenl\u0103tura \u00een orice moment, ca rezultat, totalitatea de interpret\u0103ri devine flexibil\u0103, \u00ee\u0163i las\u0103 libertate pentru a dep\u0103\u015fi con\u015ftiin\u0163a ce discerne \u00een mod mecanic.<\/p>\n Scopurile mecanice sunt un set de g\u00e2nduri pe tema: \u201eTrebuie s\u0103 ob\u0163in acest lucru\u201d, \u201eEste necesar a ob\u0163ine urm\u0103toarele\u201d. \u00cen acest caz, tu nu analizezi schimb\u0103rile care au avut loc dup\u0103 realizarea scopurilor mecanice precedente. Dac\u0103 ai face o asemenea analiz\u0103, ai putea s\u0103 descoperi u\u015for c\u0103, \u00een foarte multe cazuri, drept rezultat erai st\u0103p\u00e2nit\u0103 de dezam\u0103gire, ob\u0163ineai nu ceea ce \u0163i-ai pus \u00een g\u00e2nd. Scopurile non-mecanice sunt g\u00e2nduri de felul: \u201eVreau s\u0103-mi realizez cutare dorin\u0163\u0103 \u00eembucur\u0103toare\u201d. Nu confunda g\u00e2ndurile \u015fi dorin\u0163ele! Exist\u0103 dorin\u0163a de a ie\u015fi la plimbare \u015fi este g\u00e2ndul: \u201eVreau s\u0103 plec la plimbare\u201d. \u00cen procesul realiz\u0103rii dorin\u0163ei \u00eembucur\u0103toare (adic\u0103 atingerii unui scop non-mecanic) eu urm\u0103resc prezen\u0163a rezonan\u0163ei dintre aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 \u00eembucur\u0103toare \u015fi dorin\u0163ele definite ca \u201emijloace ale realiz\u0103rii dorin\u0163ei\u201d.<\/p>\n La aceea\u015fi clas\u0103 de scopuri se refer\u0103 \u015fi g\u00e2ndurile pe care le numim \u201escopuri intermediare\u201d, ce corespund dorin\u0163elor pe care le numim \u201emijloace\u201d. Dac\u0103 ai dorin\u0163a s\u0103 m\u0103n\u00e2nci un scrob, atunci exist\u0103 \u015fi g\u00e2ndul-scop \u201eVreau s\u0103 prepar un scrob\u201d, \u015fi g\u00e2ndul-scop intermediar \u201e[\u00een virtutea \u00eemprejur\u0103rilor cutare (la ele se refer\u0103 \u015fi dorin\u0163a \u00eembucur\u0103toare, \u015fi faptul c\u0103 ai aragaz etc.) \u015fi legit\u0103\u0163ilor cutare cunoscute de mine] este necesar s\u0103 aprind aragazul\u201d. \u00cencurc\u0103tura \u00een problema dat\u0103 apare ca urmare a faptului c\u0103 un cuv\u00e2nt, \u201escopul\u201d, serve\u015fte pentru a nota \u015fi g\u00e2ndurile, \u015fi dorin\u0163ele. \u00cenl\u0103tur\u00e2nd aceast\u0103 confuzie, este foarte u\u015for s\u0103 ajungi la claritate.<\/p>\n Aprecierile mecanice sunt un set de g\u00e2nduri pe tema: \u201eEl nu trebuia s\u0103 procedeze astfel\u201d, \u201eUn om bun\u201d. Aprecieri non-mecanice sunt g\u00e2nduri de felul: \u201e\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu urm\u0103toarele sale manifest\u0103ri, am temei s\u0103 presupun c\u0103 el sim\u0163ea urm\u0103toarele\u201d, \u201eDeoarece el se manifest\u0103 \u00een felul urm\u0103tor, pot califica ac\u0163iunile sale \u00een urm\u0103torul mod\u201d.<\/p>\n Interpret\u0103rile mecanice se bazeaz\u0103 pe o triere aleatorie, pe o deprindere mecanic\u0103 ori sunt condi\u0163ionate de EN, dar nu se bazeaz\u0103 pe ra\u0163ionamente. De exemplu, dac\u0103 tu ai intrat \u015fi ai strigat, eu a\u015f putea s\u0103 m\u0103 obijduiesc, voi g\u0103si o interpretare care sus\u0163ine obida: \u201eEl e un neru\u015finat\u201d. Dac\u0103, totu\u015fi, sunt un om cu mintea treaz\u0103, voi \u00een\u0163elege c\u0103, \u00een acest caz, este posibil un \u015fir de interpret\u0103ri: tu faci un experiment, e o glum\u0103, pur \u015fi simplu, tu strigi, dar nu la mine etc. \u00cen func\u0163ie de \u00eemprejur\u0103ri \u015fi legit\u0103\u0163ile cunoscute mie voi determina, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, care presupunere este mai \u00eentemeiat\u0103. Dup\u0103 aceasta a\u015f putea s\u0103-\u0163i pun ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 observ purtarea ta \u015fi s\u0103-mi corectez interpretarea, dac\u0103 vor ap\u0103rea temeiuri pentru aceasta.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-09)<\/strong> Voi defini no\u0163iunea de \u201escopuri puternice\u201d. Acestea-s scopurile care, crezi tu, te vor face mai fericit\u0103 \u2013 s\u0103 absolve\u015fti universitatea, s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti, c\u0103 faci o carier\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163i japoneza, s\u0103-\u0163i faci mu\u015fchi etc. Dac\u0103 aceste scopuri nu sunt atinse, apare mila fa\u0163\u0103 de sine \u00eenso\u0163it\u0103 de g\u00e2nduri de felul: \u201eUite dac\u0103 a\u015f fi realizat asta, ar fi via\u0163\u0103!…\u201d Sigur, atingerea unor asemenea scopuri nu-l face pe nimeni mai fericit, e u\u015for s\u0103 te convingi c\u0103 e anume a\u015fa, privindu-i pe al\u0163ii ori chiar privindu-te pe tine \u00eens\u0103\u0163i dup\u0103 ce ai atins un scop. Cuprins\u0103 de verv\u0103, \u00ee\u0163i formulezi noi scopuri, nici ele nu te fac fericit\u0103, n\u0103scoce\u015fti iar explica\u0163ii \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163iri pentru asta, \u00ee\u0163i propui scopuri noi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare nu mor cu totul, iar tu \u00eens\u0103\u0163i nu mori \u00eempreun\u0103 cu ele de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi marasm.<\/p>\n De regul\u0103, oamenii \u00ee\u015fi pun scopuri puternice, c\u0103l\u0103uzindu-se de instinctul turmei sau pornind de la concep\u0163ii, sau de la EN, sau din dorin\u0163a de a poseda, de a avea SPI, a produce impresie asupra altora, a fi mul\u0163umi\u0163i. Ei nu-\u015fi fac griji cu studierea vie\u0163ii oamenilor care au atins asemenea scopuri pentru a se g\u00e2ndi: \u00een ce mod anume scopul atins \u00eei va face mai ferici\u0163i. \u00cen procesul atingerii scopurilor puternice, oamenii, de regul\u0103, au tot spectrul cunoscut lor de EN.<\/p>\n Dac\u0103 scopurile tale sunt determinate de SPI, de dorin\u0163a de a produce impresie, atunci \u00eenve\u0163i cu entuziasm limbile, cite\u015fti diferite c\u0103r\u0163i, \u00eencepi s\u0103 te descurci \u00een cele mai diferite materii, \u00eenve\u0163i s\u0103 declami, s\u0103 captivezi, s\u0103 poveste\u015fti, devii enciclopedist, po\u0163i s\u0103-i \u00eenve\u0163i pe al\u0163ii, s\u0103-i impresionezi prin cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi capacit\u0103\u0163ile tale, scrii c\u0103r\u0163i… \u015fi, desigur, totodat\u0103, ai pe parcurs un num\u0103r enorm de EN \u015fi-\u0163i \u00eenchei via\u0163a \u00een marasm \u015fi pustiire deplin\u0103, cu un cap plin de cifre, fapte \u015fi ipoteze, cu o inim\u0103 care s-a transformat \u00eentr-un simplu mu\u015fchi, potrivit tuturor legilor anatomiei, \u015fi cu un creier care a avut aceea\u015fi soart\u0103.<\/p>\n Un om care se c\u0103l\u0103uze\u015fte de o dorin\u0163\u0103 \u00eembucur\u0103toare \u00ee\u015fi pune \u015fi el scopuri, dar simte bucuria \u015fi pl\u0103cerea chiar acum, \u00een fiecare moment al procesului de realizare \u2013 asta-i proprietatea (\u00eensu\u015firea) dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, at\u00e2t atingerea scopului, c\u00e2t \u015fi faptul c\u0103 scopul n-a fost atins nu schimb\u0103 pl\u0103cerea pe care o are el de la via\u0163\u0103.<\/p>\n Prin scopuri slabe sub\u00een\u0163eleg acelea pe care oamenii \u015fi le propun pentru a fi turmenta\u0163i, pentru a umplea cu ceva starea cenu\u015fie \u015fi plictiseala. Sunt ni\u015fte \u0163\u0103ru\u015fi pe care ei le bat \u00een pustiu ca s\u0103 le par\u0103 c\u0103 merg \u00eencotrova. \u00cenainte e un gol total, dar cine are for\u0163e pentru a recunoa\u015fte cu onestitate acest lucru? \u015ei atunci ei arunc\u0103 \u00eencolo, \u00eentr-un gol necunoscut, un \u0163\u0103ru\u015f careva, el se \u00eenfige \u00een ceva \u015fi ei se t\u00e2r\u0103sc spre el, ob\u0163in\u00e2nd o u\u015furare anestezic\u0103, t\u00e2mpit\u0103 \u00een tot procesul mi\u015fc\u0103rii, u\u015furare ce alterneaz\u0103 cu accese chinuitoare de nemul\u0163umire \u015fi de \u00een\u0163elegere a faptului c\u0103 via\u0163a este lipsit\u0103 de sens. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ei au o clip\u0103 de lini\u015ftire moart\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi ating scopul, apoi iar \u00eencep s\u0103 se mi\u015fte \u00een aceast\u0103 nesf\u00e2r\u015fit\u0103 groap\u0103. De exemplu, arunci o privire \u00een programele TV \u015fi vezi c\u0103 azi se va transmite un meci de fotbal. Te-ai lini\u015ftit: seara nu va fi goal\u0103, ai un scop. Apoi \u00eel suni pe prieten \u015fi iat\u0103 c\u0103 pleci, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, \u00een ospe\u0163ie. Mai trage\u0163i o bere, mai discuta\u0163i despre una, despre alta. Diminea\u0163a te a\u015fteapt\u0103 serviciul, acolo nu ai la ce te g\u00e2ndi, scopul e c\u00e2t se poate de clar, el te va adormi de luni p\u00e2n\u0103 vineri, iar duminic\u0103 voi pleca s\u0103 v\u0103d un film, acum voi lua cina, deci, ora imediat urm\u0103toare este ocupat\u0103. Toate acestea-s ni\u015fte scopuri \u201eslabe\u201d, dar e foarte greu s\u0103 te smulgi din mreaja lor. Eu numesc aceste scopuri \u201eslabe\u201d, deoarece ele nu se manifest\u0103 ca o sclipire str\u0103lucitoare \u00eendelungat\u0103, ele te cuprind ca o cea\u0163\u0103 dens\u0103, dar aceast\u0103 cea\u0163\u0103 te \u0163ine ca \u00een chingi. Via\u0163a cotidian\u0103 a unui om obi\u015fnuit nu poate fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 scopuri slabe. Nu exist\u0103 un timp \u00een care el nu ar fi ocupat cu ceva, dac\u0103, totu\u015fi, apare a\u015fa o vreme, imediat se face sim\u0163it\u0103 \u00eengrijorarea, plictiseala. Dac\u0103 nu-\u0163i g\u0103se\u015fti \u00eendat\u0103 o careva ocupa\u0163ie, EN cresc p\u00e2n\u0103 la o intensitate insuportabil\u0103. \u00ce\u0163i mai aminte\u015fti c\u00e2nd ai stat, pur \u015fi simplu, te-ai plimbat f\u0103r\u0103 un scop anume ultima dat\u0103? Pur \u015fi simplu, ai contemplat cerul, ai trecut prin p\u0103dure, eliber\u00e2ndu-te de g\u00e2nduri? Acumularea permanent\u0103 de scopuri slabe face din via\u0163a ta un terci mort, f\u0103r\u0103 nici un gust.<\/p>\n \u00cencearc\u0103 s\u0103 te afli \u00eentre oameni f\u0103r\u0103 s\u0103 faci ceva. Reac\u0163ia va fi prompt\u0103 \u015fi agresiv\u0103: ei vor depune toate eforturile pentru a te lansa iar pe orbita ac\u0163iunii, pentru a te impune s\u0103 faci m\u0103car ceva. Vor fi alese mijloacele accesibile \u2013 persiflarea, condamnarea, aprecierea negativ\u0103, violen\u0163a direct\u0103. To\u0163i trebuie s\u0103 alerge pe cerc, fiecare trebuie s\u0103 aib\u0103 probleme. E o lege nescris\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im. Nimeni nu va fi l\u0103sat s\u0103 plece dincolo de s\u00e2rma ghimpat\u0103 a\u015fa, pur \u015fi simplu, santinelele principale fiind chiar propriile tale concep\u0163ii \u015fi temeri. Or, asta-i stra\u015fnic de tot s\u0103 recuno\u015fti sincer c\u0103 toate scopurile tale sunt de\u015farte, c\u0103 ele te poart\u0103 pe un cerc vicios, toate acumul\u0103rile \u015fi realiz\u0103rile nu schimb\u0103 nimic \u00een modul \u00een care tr\u0103ie\u015fti aceast\u0103 clip\u0103 \u2013 \u00een EN sau \u00een PR. Practica \u00eenl\u0103tur\u0103rii scopurilor slabe este \u00eenso\u0163it\u0103, la \u00eenceput, de un \u015foc de felul celui pe care-l are un om care se drogheaz\u0103 sistematic atunci c\u00e2nd a fost lipsit de doza obi\u015fnuit\u0103, printr-un impuls puternic de EN, de dorin\u0163e-spasme, dar, dup\u0103 ce dep\u0103\u015fe\u015fti acest sindrom al abstinen\u0163ei, apare o PR uimitoare de plin\u0103tate, integritate. Dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare, anticipa\u0163ia \u015fi alte PR, care se trezesc pe m\u0103sura eliber\u0103rii de scopurile slabe, nu numai c\u0103 nu contravin acestei integrit\u0103\u0163i, ci, din contra, rezoneaz\u0103 cu ea.<\/p>\n Activitatea mecanic\u0103 umple toat\u0103 via\u0163a cu v\u00e2rf, o face lipsit\u0103 de sens \u015fi cenu\u015fie. De\u015fi-i complicat, nu este imposibil s\u0103 rupi acest cerc, problema const\u0103 doar \u00een eforturile tale \u00eembucur\u0103toare. Arunc\u0103 o privire asupra vie\u0163ii tale din ultima or\u0103 \u015fi spune: parc\u0103 nu ai fost ocupat\u0103 cu ceva? Parc\u0103 g\u00e2ndurile tale nu s\u0103reau dintr-o parte \u00een alta? C\u00e2te minute \u00een fiecare zi suferi din cauza faptului c\u0103 nu e\u015fti liber\u0103 de concep\u0163ii, EN, dorin\u0163e mecanice? C\u00e2te minute de timp net e\u015fti cuprins\u0103 de o sete irezistibil\u0103 de PR? \u015ei, desigur, \u00een tot acest r\u0103stimp speri la ceva? Te g\u00e2nde\u015fti la c\u0103ut\u0103ri, adev\u0103r \u015fi dragoste? E o prostie evident\u0103. Chiar \u015fi numai pentru a \u00eenv\u0103\u0163a limba englez\u0103 trebuie s\u0103 te dedai la aceast\u0103 ocupa\u0163ie \u00een mod serios \u015fi pe mult\u0103 vreme. Atunci de ce oamenii cred c\u0103, pentru a se elibera de obscurit\u0103\u0163i, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 PR, este suficient s\u0103 tr\u0103nc\u0103ne\u015fti despre asta, uneori, la o halb\u0103 de bere? Nimic nu se va schimba \u00een tine, dac\u0103 nu te vei consacra \u00een \u00eentregime c\u0103ut\u0103rii tale, practicii tale, zi cu zi, or\u0103 cu or\u0103, minut cu minut. Oare chiar acest lucru mai necesit\u0103 explica\u0163ii? Zi cu zi prive\u015fti televizorul, faci sex, speli podelele, g\u0103te\u015fti m\u00e2ncare, visezi la un salariu mare, la o ma\u015fin\u0103 str\u0103lucitoare \u015fi haine frumoase, de \u00eendopi, \u00ee\u0163i cre\u015fti bicep\u015fii \u015fi-\u0163i antrenezi intelectul, av\u00e2nd continuu EN sau EP, dar unde-i \u00een toate astea aspira\u0163ia spre libertate de obscurit\u0103\u0163i, spre tr\u0103irea PR? Lucrezi zilnic c\u00e2te 10 ore pentru a c\u00e2\u015ftiga pentru p\u00e2ine, dar oare pentru p\u00e2ine? Nu pentru cristal \u2013 lustre \u2013 set de mobil\u0103 \u2013 ma\u015fin\u0103 \u2013 vil\u0103 \u2013 mofturile so\u0163iei \u2013 invidia prietenilor? Iar apoi acela\u015fi om, cu o mutr\u0103 patetic\u0103, declam\u0103 c\u0103 adev\u0103rul este intangibil \u015fi inaccesibil!<\/p>\n Timpul trece, \u00een fiecare an oamenii schimb\u0103 unele planuri pe altele, indiferent de faptul dac\u0103 ele se realizeaz\u0103 ori ba. Acest lan\u0163 f\u0103r\u0103 cap\u0103t nu se termin\u0103 vreodat\u0103. Niciodat\u0103 nu dispare aceast\u0103 speran\u0163\u0103 incert\u0103 \u201ede a tr\u0103i c\u00e2ndva, pe urm\u0103, pentru sine\u201d, dar asta nu se va \u00eent\u00e2mpla vreodat\u0103 de la sine, la asta nu te vor aduce nici un fel de dorin\u0163e mecanice lipsite de bucurii. \u00cen primul r\u00e2nd, treburile nu iau sf\u00e2r\u015fit niciodat\u0103. \u00cen cel de-al doilea, \u00een clipele \u00een care omul \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 scopurile sale anterioare au fost lipsite de sens, el este cuprins de groaz\u0103, el \u00eencepe s\u0103 caute cu \u00eemfrigurare altul. \u00cen al treilea r\u00e2nd, c\u00e2nd apare, m\u0103car pentru un timp scurt, posibilitatea de \u201ea tr\u0103i pentru sine\u201d, se descoper\u0103 c\u0103 oamenii habar nu au ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti pentru tine, doar ei nu mai au careva dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare! Atunci ei \u00ee\u015fi n\u0103scocesc un \u201ehobby\u201d, o ocupa\u0163ie ce le prilejuie\u015fte satisfac\u0163ia posed\u0103rii, le permite s\u0103 produc\u0103 impresie asupra altora, iar toate acestea, \u00een mod inevitabil, se soldeaz\u0103 nu noi EN, cu noi scopuri mecanice.<\/p>\n Eu \u00ee\u0163i propun o metod\u0103 de a te rupe din acest cerc vicios, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd obstacolele conceptuale pentru a urma dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare, adic\u0103 acelea care sunt urmate de percep\u0163ii revelatoare \u2013 simpatie, anticipa\u0163ie, sim\u0163ul frumosului, tainei, aspira\u0163iei etc. Orice scop formulat \u00een afara dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, un scop ce nu rezoneaz\u0103 cu ele te va conduce iar la EN. Transform\u0103-te \u00eentr-un v\u00e2n\u0103tor \u2013 urm\u0103re\u015fte, adulmec\u0103 fie \u015fi cele mai slabe, cele mai m\u0103runte dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare, realizeaz\u0103-le \u015fi atunci ele vor \u00eencepe s\u0103 se intensifice, s\u0103 se aprofundeze, s\u0103 se extind\u0103, s\u0103 dizlocuiasc\u0103 percep\u0163iile obscure, s\u0103 atrag\u0103 percep\u0163iile revelatoare. Criteriul libert\u0103\u0163ii de scopurile conceptuale este anticipa\u0163ia, extazul tr\u0103irii tainei fiec\u0103rui moment.<\/p>\n Independent de loc \u015fi timp, miliarde de oameni merg pe unul \u015fi acela\u015fi drum: na\u015fterea \u2013 acumularea \u2013 posedarea \u2013 moartea. Timpul liber devine foarte \u00eempov\u0103r\u0103tor, deoarece fiecare tinde cu febrilitate s\u0103-\u015fi ocupe timpul c\u00e2t mai dens cu orice ar fi. \u015ei dac\u0103 omul r\u0103m\u00e2ne pentru un timp \u00een afara activit\u0103\u0163ii, el simte c\u0103 lumea din jurul s\u0103u alearg\u0103 undeva \u00eenainte, iar el parc\u0103 ar fi la marginea drumului. \u015ei atunci sare \u00een prima \u015fea pe care o vede, galop\u00e2nd din urm\u0103. A\u015fa \u015fi trec to\u0163i, iar praful ridicat de ei ba se ridic\u0103, ba se a\u015feaz\u0103.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-10)<\/strong> Printre interpret\u0103ri se poate eviden\u0163ia o clas\u0103 aparte, interpret\u0103rile de sens, de leg\u0103tur\u0103, predestina\u0163ie etc., \u015fi o alt\u0103 clas\u0103 aparte \u2013 interpretarea circumstan\u0163elor, care, la r\u00e2ndul lor, pot fi divizate \u00een interpret\u0103rile comport\u0103rii altor oameni, interpretarea \u201ecomport\u0103rii obiectelor\u201d, interpretarea propriului comportament etc.<\/p>\n C\u00e2nd \u00eemi dau seama c\u0103 fenomenul nu este dec\u00e2t un fenomen, dar nu un fenomen \u201epentru ceva\u201d \u015fi \u201edin cauza c\u0103\u201d, acest fapt \u00eemi \u00eenlesne\u015fte \u00eenl\u0103turarea interpret\u0103rilor mecanice. Unii oameni consider\u0103, la modul cel mai serios, c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 stele, apoi asta-i trebuie cuiva, iar dac\u0103 plantele au frunze, apoi \u201epentru\u201d a produce clorofil\u0103. Este o form\u0103 extrem\u0103 de interpret\u0103ri mecanice, dar mul\u0163i sufer\u0103 de ea. Percep\u0163iile, totalit\u0103\u0163ile c\u0103rora le numim \u201efenomene ale lumii \u00eenconjur\u0103toare\u201d, pur \u015fi simplu, exist\u0103 \u015fi nu exist\u0103 nici percep\u0163ie a \u201emoralei\u201d, nici percep\u0163ie a \u201eechit\u0103\u0163ii\u201d, nici percep\u0163ie a \u201esensului\u201d, fiindc\u0103 a pl\u0103smui pentru ceva \u201esens\u201d \u00eenseamn\u0103 a introduce interpretarea \u201epredestina\u0163iei\u201d sau \u201emenirii\u201d, ceea ce este o n\u0103scocire pur\u0103, deoarece nimeni nu are a\u015fa o percep\u0163ie ca \u201epredestina\u0163ia\u201d. Acest lucru e foarte simplu s\u0103-l \u00een\u0163elegi cu mintea, dar e foarte greu s\u0103 te izb\u0103ve\u015fti de obi\u015fnuin\u0163a boln\u0103vicioas\u0103 de a c\u0103uta \u00een toate \u201esensul\u201d, \u201epredestina\u0163ia\u201d, \u201eleg\u0103tura mistic\u0103\u201d, \u201epedeapsa\u201d \u015fi alte tr\u0103s\u0103turi. Secolul nostru este considerat unul ateist, ceea ce, desigur, e incorect, fiindc\u0103 aproape to\u0163i de-a r\u00e2ndul sufer\u0103 de supersti\u0163ii primitive, de pl\u0103smuirea de \u201esensuri\u201d, \u201eleg\u0103turi\u201d, \u201esemne\u201d \u015fi \u201eimportan\u0163e\u201d.<\/p>\n S\u0103 examin\u0103m, de exemplu, \u201eleg\u0103tura\u201d. Dac\u0103 vom ap\u0103sa o tast\u0103 pe claviatur\u0103, pe ecran va ap\u0103rea o liter\u0103. Anume acest lucru \u00eel au \u00een vedere oamenii treji la minte, spun\u00e2nd c\u0103 \u00eentre ap\u0103sarea tastei \u015fi apari\u0163ia literei \u201eexist\u0103 o leg\u0103tur\u0103\u201d, dar, deoarece \u00een limbajul obi\u015fnuit prin cuv\u00e2ntul \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d se mai sub\u00een\u0163elege \u015fi ceva material, palpabil \u2013 o funie, un lan\u0163, apare confundarea sensurilor (anume din aceast\u0103 cauz\u0103 consider c\u0103 nu e ra\u0163ional folosirea cuv\u00e2ntului \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d \u00een contextul dat, propun\u00e2nd ca el s\u0103 fie schimbat cu altul). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, oamenii \u00eencep s\u0103 cread\u0103 c\u0103 exist\u0103 un fel de \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d dintre ap\u0103sarea clapei \u015fi apari\u0163ia unui simbol, o \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d care ar fi ceva material, o careva totalitate de percep\u0163ii, pe c\u00e2nd nici un fel de percep\u0163ii de acest gen nu exist\u0103, cuv\u00e2ntul \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d noteaz\u0103 anume aceea ce aveau ei \u00een vedere, adic\u0103 faptul c\u0103 percep\u0163ia \u201eap\u0103s tasta\u201d este urmat\u0103 de percep\u0163ia \u201eapari\u0163ia simbolului pe ecran\u201d. C\u00e2nd aceast\u0103 \u00een\u0163elegere lipse\u015fte (iar ea lipse\u015fte la to\u0163i de-a r\u00e2ndul), \u00eencep a cre\u015fte cu duiumul \u015fi celelalte concep\u0163ii \u2013 despre karma, r\u0103splat\u0103 etc.<\/p>\n Asemenea ra\u0163ionamente pot s\u0103 par\u0103 prea complicate, dar, la o examinare mai \u00eendeaproape, \u00een ele nu exist\u0103 nimic complicat. E mai greu s\u0103 te descurci \u00een toate astea prima dat\u0103, dificultatea, \u00een fond, const\u0103 nu \u00een ra\u0163ionamentele propriu-zise, dar \u00een dep\u0103\u015firea iner\u0163iei de a completa, imaginar, percep\u0163iile lips\u0103, \u00een dep\u0103\u015firea fricii de a r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 iluzii. Iar c\u00e2nd survine claritatea, ea se extinde cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi asupra celorlalte situa\u0163ii similare, se dovede\u015fte c\u0103 este de-a dreptul formidabil \u2013 a avea claritate.<\/p>\n Voi exemplifica printr-un dialog tipic:<\/p>\n – Exist\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre copil \u015fi mam\u0103.<\/p>\n – Cum o percepi tu?<\/p>\n – Lui \u00eei era r\u0103u ieri \u015fi eu tot m\u0103 sim\u0163eam r\u0103u.<\/p>\n – Prin urmare, exist\u0103 percep\u0163ia cuvintelor lui c\u0103 se sim\u0163ea r\u0103u, percep\u0163ia comport\u0103rii lui pe care tu o interpretezi c\u0103 \u201ei-i r\u0103u\u201d \u015fi percep\u0163ia ta pe care tu o nume\u015fti \u201emi-i r\u0103u\u201d. Dar ce este \u201er\u0103u\u201d? Exist\u0103 oare siguran\u0163a c\u0103 sub\u00een\u0163elege\u0163i prin acest cuv\u00e2nt unul \u015fi acela\u015fi lucru? Exist\u0103 oare certitudinea c\u0103 \u201er\u0103u\u201d pentru tine n-a ap\u0103rut din simpla obi\u015fnuin\u0163\u0103 de \u201ea-\u0163i fi r\u0103u\u201d atunci c\u00e2nd lui \u201ei-i r\u0103u\u201d? Tu vezi c\u0103 el e trist, \u00ee\u0163i apare mila fa\u0163\u0103 de el \u2013 am\u00e2ndurora \u201eli-i r\u0103u\u201d. Dar unde-i percep\u0163ia \u201eleg\u0103turii\u201d?<\/p>\n – D-apoi cum, asta \u015fi este leg\u0103tura dintre noi: el se simte r\u0103u \u015fi eu m\u0103 simt r\u0103u.<\/p>\n – Asta nu-i \u201eleg\u0103tur\u0103\u201d, ci e simpla obi\u015fnuin\u0163\u0103 de a avea anumite percep\u0163ii \u00een anumite condi\u0163ii.<\/p>\n – Nu, asta-i leg\u0103tur\u0103, lui \u00eei era r\u0103u \u015fi mie \u00eemi era r\u0103u.<\/p>\n Discu\u0163ia continu\u0103 pe acest cerc vicios. Este imposibil a explica dac\u0103 nu exist\u0103 eforturi sincere pentru a atinge claritatea.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte interpretarea comport\u0103rii altor oameni, e acela\u015fi lucru. Oamenii \u015fi comportarea lor sunt pentru tine doar un set specific de percep\u0163ii ALE TALE, despre care nu po\u0163i s\u0103 spui nimic altceva dec\u00e2t c\u0103 ele exist\u0103. Vrabia a zburat. Parc\u0103 acest lucru \u00ee\u0163i genereaz\u0103 emo\u0163ii negative? Nu, deoarece e\u015fti deprins\u0103 a percepe acest fapt ca \u201eun fenomen al naturii\u201d (ceea ce, apropo, este o concep\u0163ie abstract\u0103). Un trec\u0103tor a \u00eenjurat murdar. Acest lucru treze\u015fte EN? Desigur, fiindc\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 o alt\u0103 deprindere, fiindc\u0103 tu nu-l prive\u015fti pe trec\u0103tor ca pe un \u201efenomen al naturii\u201d, tu \u00eel \u00eenzestrezi cu \u201evoin\u0163\u0103\u201d, \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103\u201d (ceea ce, apropo, este o concep\u0163ie abstract\u0103), se includ respectiv \u015fi alte stereotipuri ale comport\u0103rii, adic\u0103 apar EN. Dac\u0103, \u00eens\u0103, \u00een\u0163elegi c\u0103 percep\u0163ia unui om care \u00eenjur\u0103 este, pur \u015fi simplu, a\u015fa un set de percep\u0163ii ALE TALE, pe care tu le nume\u015fti \u201efenomene ale lumii din jur\u201d (ceea ce, apropo, este o concep\u0163ie abstract\u0103), apoi stereotipul de reac\u0163ionare \u00een form\u0103 de EN poate nici s\u0103 nu se manifeste. C\u00e2nd asupra ta vine un val puternic al m\u0103rii, te grupezi ca s\u0103 rezi\u015fti la el, s\u0103-l \u00eenfrun\u0163i, dar \u00eel ur\u0103\u015fti oare? Ba nu, tu po\u0163i s\u0103 sim\u0163i chiar o bucurie, o admira\u0163ie, un extaz, de\u015fi \u00een\u0163elegi c\u0103 valul te poate lovi destul de puternic, uneori valurile omoar\u0103. Atunci c\u00e2nd e\u015fti agresat\u0103 de un om beat, faci acela\u015fi lucru, \u00eel respingi, dar, din obi\u015fnuin\u0163\u0103, interpretezi ac\u0163iunile lui ca pe un rezultat al sum\u0103rii mecanice a dorin\u0163elor \u00een acel loc, ci \u00ee\u0163i pl\u0103smuie\u015fti un careva \u201eel\u201d. \u00centruc\u00e2t exist\u0103 concep\u0163ia c\u0103 \u201eel\u201d \u201ee obligat\u201d, ai EN.<\/p>\n Tu crezi c\u0103 rudele, apropia\u0163ii t\u0103i posed\u0103 capacit\u0103\u0163i deosebite, care-i disting pe ace\u015fti oameni dintre al\u0163ii, \u00eei fac \u201emai aproape\u201d de tine. Or, nu exist\u0103 nici un fel de percep\u0163ie de felul \u201eleg\u0103tur\u0103 de rudenie\u201d, tu o pl\u0103smuie\u015fti, iar apoi urmezi ni\u015fte stereotipuri fondate pe aceast\u0103 fantom\u0103. Ce decurge din faptul c\u0103 aceast\u0103 femeie a n\u0103scut un copil, din care, \u00een mod enigmatic, s-a format apoi aceea ce tu nume\u015fti \u201eeu \u00eens\u0103mi\u201d? Oare din asta decurge c\u0103 ve\u0163i avea interese comune, c\u0103 are s\u0103-\u0163i fie interesant s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 comunici cu ea? Ba \u015fi cu so\u0163ul, tat\u0103, fratele, sora ei, so\u0163ia fratelui, copiii lor, bunica, bunicul, prietenii lor \u2013 oare asta nu-i o prostie strig\u0103toare la cer?? Dar ce decurge din faptul c\u0103 ai n\u0103scut un copil? \u00censeamn\u0103 oare acest fapt c\u0103, iat\u0103, acest absolut necunoscut, care a nimerit \u00een burta ta, de acum \u00eenainte trebuie s\u0103-\u0163i trezeasc\u0103 interesul, s\u0103-\u0163i fie apropiat? La fel ca \u015fi viitoarea lui so\u0163ie, viitorii copii, fratele so\u0163iei, copiii fratelui so\u0163iei… Concep\u0163ia despre \u201eapropierea\u201d rudelor posed\u0103 dou\u0103 propriet\u0103\u0163i unice: a) ea este \u201esf\u00e2nta sfintelor\u201d \u00een societatea noastr\u0103; b) lipsa de sens, inconsisten\u0163a ei, contradic\u0163ia ei cu toat\u0103 cealalt\u0103 experien\u0163\u0103 a vie\u0163ii noastre este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t este imposibil s\u0103 n-o observi. Dar orice \u00eencercare de a g\u00e2ndi sincer pe aceast\u0103 tem\u0103, de a \u00eencepe s\u0103 te compor\u0163i \u00een conformitate cu dorin\u0163ele tale \u00eembucur\u0103toare, contrar concep\u0163iei date, este sortit\u0103 la o ur\u0103 deosebit de pronun\u0163at\u0103 din partea rudelor. Dac\u0103 subapreciezi acest fapt, te expui pericolului. Apropo, despre \u201eapropiere\u201d. De \u00eendat\u0103 ce fiul sau fiica \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 p\u0103rin\u0163ii nu-i trezesc interesul, de \u00eendat\u0103 ce el sau ea \u00eencepe s\u0103 urmeze propriile dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare, \u201eapropierea\u201d pe care o simt p\u0103rin\u0163ii fa\u0163\u0103 de el (ea) cap\u0103t\u0103 o form\u0103 foarte stranie \u2013 forma de ur\u0103. \u00centr-o culegere de articole voi plasa articole ale practican\u0163ilor pe aceste teme \u015fi vei vedea c\u0103 nu fiecare al doilea sau al treilea, ci fiecare nou\u0103 din zece practican\u0163i se ciocnesc de urm\u0103toarele situa\u0163ii: de \u00eendat\u0103 ce p\u0103rin\u0163ii v\u0103d c\u0103 el \u00eenceteaz\u0103 a se mai preface c\u0103 societatea lor \u00eei treze\u015fte interesul, c\u0103 el \u00eencepe s\u0103 \u00eenl\u0103ture EN, c\u0103l\u0103tore\u015fte, se c\u0103l\u0103uze\u015fte de dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare, ei \u00eei declar\u0103 \u201edragului\u201d copil, \u201ecelei mai apropiate fiin\u0163e\u201d un adev\u0103rat r\u0103zboi: \u00eel r\u0103pesc, \u00eel \u00eencuie cu lac\u0103t, \u00eel leag\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l dea pe m\u00e2na psihiatrilor (ceea ce este imposibil \u00een zilele noastre), ba chiar \u00eencearc\u0103 s\u0103-l omoare! La \u201esolu\u0163ionarea problemei\u201d este atras\u0103 poli\u0163ia care-\u015fi exercit\u0103 pilduitor func\u0163iile: url\u0103 la copiii neascult\u0103tori, chiar dac\u0103 ace\u015fti copii au atins v\u00e2rsta majoratului (!!), \u00eei intimideaz\u0103, \u00eei amenin\u0163\u0103 cu pu\u015fc\u0103ria (!!). P\u0103rin\u0163ii iubitor depun cereri la organe precum c\u0103 eu a\u015f avea o sect\u0103, c\u0103 a\u015f viola fetele, le-a\u015f vinde la casele de toleran\u0163\u0103, le-a\u015f preface \u00een \u201ezombie\u201d (??), \u00eemi trimit mie, autorul acestei c\u0103r\u0163i, scrisori, \u00een care m\u0103 amenin\u0163\u0103 cu moartea \u015fi chiar pun la cale, \u00een modul cel mai serios, omorul, declar\u00e2nd \u00een auzul tuturor c\u0103 vor s\u0103 m\u0103 ucid\u0103 ca pe o creatur\u0103 a infernului. De aici decurge un sfat pentru viitorii practican\u0163i: dac\u0103 vrei s\u0103 le dai posibilitate s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de PCD, d\u0103-le cartea mea \u00eentr-un teanc de alte c\u0103r\u0163i \u2013 de Osho, Castaneda, Gurdjiev etc. Las\u2019 s\u0103 aleag\u0103 singuri, iar tu alege-\u0163i calea singur\u0103, nu de ocupa de \u201eiluminare\u201d \u2013 ocupa\u0163ia este lipsit\u0103 de perspective. \u00cen caz contrar, te a\u015fteapt\u0103 un r\u0103zboi pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte pe care \u0163i-l vor declara \u201eapropia\u0163ii\u201d.<\/p>\n Dar nu este suficient doar s\u0103 \u00een\u0163elegi, \u00een mod ra\u0163ional, c\u0103 \u201eleg\u0103tura de rudenie\u201d este o fantom\u0103 pl\u0103smuit\u0103 pentru a dep\u0103\u015fi ac\u0163iunea acestei fantome, ac\u0163iune care se exprim\u0103 \u00een tot felul de \u201eeu sunt datoare\u201d. Pentru dep\u0103\u015firea real\u0103 a ac\u0163iunii mecanismelor, \u00ee\u0163i recomand s\u0103 efectuezi o cercetare a rudelor, o investiga\u0163ie complet\u0103. L\u0103mure\u015fte-te: ce fel de oameni sunt, \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u00ee\u0163i sunt apropia\u0163i \u015fi-\u0163i trezesc interesul. F\u0103 o list\u0103 din sute de \u00eentreb\u0103ri, r\u0103spunsurile la care sunt semnificative pentru tine \u00eens\u0103\u0163i, roag\u0103 s\u0103-\u0163i r\u0103spund\u0103 \u015fi ei, motiv\u00e2ndu-\u0163i dorin\u0163a anume prin faptul c\u0103 vrei s\u0103-i cuno\u015fti mai bine. \u00centreab\u0103 \u015fi despre sex, \u015fi despre EN, despre tot ce te intereseaz\u0103 de bun\u0103 seam\u0103. Apoi analizeaz\u0103 r\u0103spunsurile lor cu impar\u0163ialitate \u015fi f\u0103-\u0163i o p\u0103rere sincer\u0103 despre ei. Precizeaz\u0103, pune \u00eentreb\u0103ri, f\u0103-\u0163i o p\u0103rere clar\u0103.<\/p>\n Iar acum s\u0103 trecem la chestiunea privind interpretarea circumstan\u0163elor. C\u00e2nd, poticnindu-de, te love\u015fti dureros de o piatr\u0103, apare g\u00e2ndul: \u201eUite-o, pacostea, trebuia s\u0103 fie anume aici…\u201d. C\u00e2nd, deschiz\u00e2nd cartea, o scapi din m\u00e2n\u0103 pentru a treia oar\u0103 consecutiv, \u00ee\u0163i trece prin g\u00e2nd: \u201eCe mai e \u015fi asta?\u201d, \u00eencepi s\u0103 te iri\u0163i. Asemenea manifest\u0103ri care v\u0103desc prezen\u0163a unor interpret\u0103ri mecanice sunt o mul\u0163ime \u2013 este suficient s\u0103 prive\u015fti lucrurile mai atent ca s\u0103 descoperi c\u0103 via\u0163a e p\u0103truns\u0103 de ele, fiecare clip\u0103 e umplut\u0103 cu interpret\u0103ri. Tu \u201e\u015ftii\u201d c\u0103, bun\u0103oar\u0103, cartea trebuie s\u0103 se deschid\u0103 la prima \u00eencercare, piatra \u201enu trebuie\u201d s\u0103 se afle \u00een calea ta, e\u015fti sigur\u0103 c\u0103 b\u0103iatul vecinilor \u201etrebuie\u201d s\u0103 te salute primul, iar fiul t\u0103u \u201ee obligat\u201d s\u0103 \u00eenve\u0163e bine, c\u0103 guvernul \u201ee dator\u201d s\u0103 promoveze o politic\u0103 monetar\u0103 mai corect\u0103, iar un frigider nou \u201en-ar trebui\u201d s\u0103 se defecteze \u00eendat\u0103. Interpret\u0103rile mecanice sunt pretutindeni, via\u0163a e \u00eembibat\u0103 cu ele.<\/p>\n \u015ei atunci c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 \u00eenl\u0103turi interpret\u0103rile mecanice, apare o prospe\u0163ime deosebit\u0103, apar percep\u0163ii revelatoare. \u00cen copil\u0103ria timpurie erai liber\u0103 de povara interpret\u0103rilor, pur \u015fi simplu, priveai lumea cu ochii larg deschi\u015fi, acum, pe m\u0103sura \u00eenl\u0103tur\u0103rii interpret\u0103rilor mecanice, \u00eencepi s\u0103 sim\u0163i c\u0103 prospe\u0163imea impresiilor copil\u0103re\u015fti se re\u00eentoarce. Lumea devine mai profund\u0103, mai larg\u0103, mai \u00eenalt\u0103, mai grandioas\u0103, mai surprinz\u0103toare, mai transparent\u0103, \u00een ea cresc dimensiuni noi ale percep\u0163iilor, care \u00eenainte vreme erau suprimate imediat \u00een fa\u015f\u0103.<\/p>\n Interpret\u0103rile sunt ni\u015fte coagulate de g\u00e2nduri care se grupeaz\u0103 \u00een structuri conceptuale rigide. E u\u015for s\u0103 vezi acest lucru. Merg\u00e2nd pe strad\u0103, \u015ftii c\u0103 acum e \u201eiarn\u0103\u201d. Venind acas\u0103, \u015ftii ce se afl\u0103 de cealalt\u0103 parte a geamului. Plec\u00e2nd la serviciu, \u015ftii precis c\u0103 vei ajunge anume acolo \u015fi c\u0103 acolo va fi ceea ce este de obicei. Eu \u015ftiu cum m\u0103 cheam\u0103. \u015etiu \u00een ce \u0163ar\u0103 tr\u0103iesc, care oameni m\u0103 \u00eenconjoar\u0103. Toate acestea reprezint\u0103 o totalitate de interpret\u0103ri fixat\u0103 rigid \u015fi eu n-am posibilitate s\u0103 v\u0103d ceea ce nu v\u0103d de obicei. Dac\u0103 v\u0103d un \u201ecopac\u201d, apoi \u201e\u015ftiu\u201d c\u0103 e un \u201ecopac\u201d \u2013 ramuri, trunchi \u015fi frunze. Eu nu iau \u00een seam\u0103 spa\u0163iul dintre frunze, nu v\u0103d jocul umbrelor, nu am sim\u0163ul frumosului \u015fi anticipa\u0163ia care, \u00een mod misterios, rezoneaz\u0103 cu el. Eu nu iau \u00een seam\u0103 sclipirea dorin\u0163ei \u00eembucur\u0103toare, nu m\u0103 \u00eentorc ca s\u0103 merg \u00een alt\u0103 parte, or, eu \u201e\u015ftiu\u201d c\u0103 plec la magazin.<\/p>\n \u00cemi place s\u0103 c\u0103l\u0103toresc, s\u0103 m\u0103 plimb printr-un ora\u015f necunoscut, s\u0103 privesc la cele mai obi\u015fnuite lucruri, av\u00e2nd o surprinz\u0103toare senza\u0163ie de deta\u015fare, de prospe\u0163ime, numai datorit\u0103 faptului c\u0103 aici nu recunosc nimic, n-am fost aici niciodat\u0103 \u015fi nu \u015ftiu ce m\u0103 a\u015fteapt\u0103 dup\u0103 col\u0163. \u015etiu c\u0103 aici nu m\u0103 \u015ftie nimeni \u015fi m\u0103 simt eliberat. Nu \u015ftiu ce senza\u0163ii voi avea peste un minut sau dou\u0103, nimic nu e programat, obi\u015fnuin\u0163ele \u00eenc\u0103 nu s-au format. Dar ce te \u00eempiedic\u0103 c\u0103 sim\u0163i acela\u015fi lucru chiar aici \u015fi acum \u2013 la tine acas\u0103, la serviciu, \u00een transportul public? Numai obi\u015fnuin\u0163a de a te percepe \u201eacas\u0103\u201d, iar asta mai e \u015fi deprinderea de a avea o stare cenu\u015fie, a fi insensibil\u0103, obosit\u0103, a nu a\u015ftepta nimic, a nu-\u0163i asculta dorin\u0163ele, percep\u0163iile revelatoare. C\u00e2nd \u00eemi imaginez c\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr\u2011un alt ora\u015f, c\u0103 aici nu m\u0103 \u015ftie nimeni, c\u0103 eu \u00een genere nu-s eu, via\u0163a se treze\u015fte, dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare se intensific\u0103. Da, desigur, \u00eendat\u0103 vine g\u00e2ndul \u201e\u0102sta e doar un joc, de fapt, \u015ftiu unde m\u0103 aflu\u201d \u015fi totul dispare, iar\u0103\u015fi vine la putere obi\u015fnuita stare cenu\u015fie. Desigur, con\u015ftiin\u0163a ra\u0163ional\u0103 clar\u0103 nu contravine percep\u0163iilor revelatoare, dar printr-o asemenea practic\u0103 de \u201euitare\u201d po\u0163i trezi la via\u0163\u0103 acele PR, care, din obi\u015fnuin\u0163\u0103, nu se manifest\u0103 \u00een circumstan\u0163ele date, s\u0103 le memorezi \u015fi s\u0103 le antrenezi, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 le ai independent de interpret\u0103ri, \u015ei deoarece se developeaz\u0103 acele percep\u0163ii pe care nu le-am avut, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201eeu\u201d cel din trecut nu mai sunt eu, or, \u201eeu\u201d reprezint\u0103 doar o nota\u0163ie pentru o totalitate de percep\u0163ii care se manifest\u0103 \u00een locul dat.<\/p>\n \u00cen fiecare minut, \u00een fiecare secund\u0103, ne \u00een\u015fel\u0103m pe noi \u00een\u015fine, spun\u00e2ndu-ne c\u0103 toate sunt deja cunoscute, \u015ftiute. Se \u015ftie ce exist\u0103 acum \u015fi ce va fi, unde voi fi peste un minut etc. Computerul din cap lucreaz\u0103 ne\u00eentrerupt \u015fi, at\u00e2ta timp c\u00e2t el e-n func\u0163iune, fii sigur\u0103, 99% din tot ce-i interesant, din tot ce-ai putea s\u0103 sim\u0163i chiar acum trece pe l\u00e2ng\u0103 tine. Asupra lumii se imprim\u0103 o schem\u0103 a descrierilor ce nu-\u0163i permite s\u0103 ie\u015fi din limitele ei.<\/p>\n M\u0103 trezesc diminea\u0163a. Spun: sunt acas\u0103, e casa mea, e apartamentul meu, e ora\u015ful meu, am s\u0103 fac cutare sau cutare lucru, iat\u0103 ce mi-am preconizat, afar\u0103 plou\u0103, e o stare nesuferit\u0103, sumbr\u0103, f\u0103r\u0103 perspective… iese la suprafa\u0163\u0103 tot \u015firul de asocieri \u015fi deprinderi ce \u0163ine de aceast\u0103 descriere \u015fi eu devin o fiin\u0163\u0103 cenu\u015fie \u015fi pustie.<\/p>\n M\u0103 trezesc diminea\u0163a. \u015etiu c\u0103 voi depune eforturi pentru \u00eenl\u0103turarea obscurit\u0103\u0163ilor, \u00eentrist\u0103rilor, de aceea se poate \u00eent\u00e2mpla orice. Poate s\u0103 mi se arate ceva nou, independent de faptul unde-s eu \u015fi cine-s eu, via\u0163a se poate schimba \u00een orice moment, dac\u0103 voi recurge la ac\u0163iuni ce m\u0103 elibereaz\u0103 din prizonieratul stereotipurilor perceptive \u015fi de atitudine fa\u0163\u0103 de lume. \u015ei eu simt c\u0103 palpez pulsul vie\u0163ii, \u015fi chiar acum \u00eencep, de bun\u0103 seam\u0103, s\u0103 se produc\u0103 lucruri curioase \u2013 apar g\u00e2nduri noi, interesante, st\u0103ri de spirit proaspete, lic\u0103riri de PR noi sau deja cunoscute, eu \u00eencep s\u0103 m\u0103 comport altfel, chiar \u00een mine se deschide o cale.<\/p>\n \u00cenainte vreme, sim\u0163eam o necesitate acut\u0103 de a iubi, dar computerul din capul meu \u00eemi spunea: \u201eTu vrei s\u0103 iube\u015fti, d-apoi n-ai pe cine!\u201d Ei, nu exist\u0103 acum \u00een preajma mea a\u015fa un om care m-ar entuziasma, fa\u0163\u0103 de care a\u015f sim\u0163i dragoste. \u015ei \u00eendat\u0103 mi se f\u0103cea trist, posac \u015fi ur\u00e2t pe suflet. A\u015fa putea s\u0103 dureze luni \u00een \u015fir, nu sim\u0163eam dragostea, fiindc\u0103 nu aveam pe cine iubi. Dar a venit ziua c\u00e2nd m-am \u00eentrebat: dar, la o adic\u0103, \u00een ce const\u0103 diferen\u0163a? Eu vreau s\u0103 simt dragostea. Acum. Oare are importan\u0163\u0103 c\u0103 acum nu am asupra cui s-o rev\u0103rs? Poate, trebuie, pur \u015fi simplu, s\u0103\u2011mi imaginez a\u015fa un om, or, eu vreau s\u0103 tr\u0103iesc o dragoste, dac\u0103 vreau s\u0103 iubesc, are importan\u0163\u0103 \u2013 pe cine? Am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez o fat\u0103, s-a pl\u0103smuit un careva chip, dar eu am \u00een\u0163eles: nu, nu voi reu\u015fi s\u0103 iubesc un chip abstract. Atunci am pus \u00eentrebarea altfel: poate, voi avea posibilitatea s\u0103 tr\u0103iesc dragostea, accept\u00e2nd ipoteza c\u0103 undeva este o fat\u0103 pe care, dac\u0103 a\u015f \u00eent\u00e2lni-o, a\u015f iubi-o. Da, ochii mei n-o v\u0103d, nu \u015ftiu nimic despre ea, dar faptul c\u0103 simt dorin\u0163a de a iubi tocmai \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o simt \u015fi o iubesc. De ce trebuie s\u0103-mi omor dorin\u0163a de \u015fi capacitatea de a iubi cu ra\u0163ionamentele? E acela\u015fi lucru ca \u015fi cum ai spune: acum e noapte, drag\u0103, e \u00eentuneric bezn\u0103, eu nu te v\u0103d, cum pot s\u0103 te iubesc? E o prostie? O prostie. Or, aceste dou\u0103 situa\u0163ii se aseam\u0103n\u0103 foarte mult \u00eentre ele: nu v\u0103d, nu aud, nu \u015ftiu despre existen\u0163a iubitei, dar anume necesitatea de a iubi \u015fi este cea mai nemijlocit\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre ea. Accept\u00e2nd spre examinare aceast\u0103 ipotez\u0103, am descoperit c\u0103 sunt \u00een stare s\u0103 simt dragostea! \u00cen acel moment, m\u0103 sim\u0163eam pu\u0163in dement, m\u0103 intimidam, deoarece mintea-mi \u015foptea: \u201eIa ai mai f\u0103cut-o… cum po\u0163i s\u0103 iube\u015fti nu se \u015ftie pe cine? E o abera\u0163ie, un delir…\u201d Delir sau nu, dar op\u0163iunea e foarte simpl\u0103: ori eu simt dragostea chiar acum, ori n-o simt. Am ales s-o simt, realiz\u00e2nd astfel generarea direct\u0103 a percep\u0163iei revelatoare, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd starea cenu\u015fie sus\u0163inut\u0103 de concep\u0163iile despre lipsa fetei iubite. Dac\u0103 cineva are s\u0103 numeasc\u0103 tr\u0103irile mele iluzie, prostie sau demen\u0163\u0103, apoi mie de asta nu-mi pas\u0103, deoarece \u00ceMI PLACE tocmai ceea ce simt, \u00eemi place cum se schimb\u0103 via\u0163a drept rezultat al unor asemenea tr\u0103iri.<\/p>\n Ulterior, am tr\u0103it dragostea care nu este \u00eendreptat\u0103 spre nimeni concret \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00een care am reu\u015fit s-o suport \u00een genere. Rela\u0163iile personale cu iubita nu reprezentau un obstacol pentru aceasta, or, personalit\u0103\u0163ile noastre nu se intersectau, iar predispozi\u0163ia mea de atunci spre EN nu devenea un obstacol pentru dragoste. Acea dragoste avea propriet\u0103\u0163i unice \u2013 ea nu numai c\u0103 nu era \u00eendreptat\u0103 asupra cuiva concret, ea nici nu ie\u015fea din mine! Eu m\u0103 aflam parc\u0103 \u00een calea unui torent de iubire ce nu \u00eencepea nic\u0103ieri \u015fi pleca \u00een neant, str\u0103pung\u00e2ndu-m\u0103. Ulterior, experien\u0163a unei asemenea iubiri m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 iubesc \u015fi un om concret, f\u0103r\u0103 impurit\u0103\u0163i de EN ale spiritului de proprietar, f\u0103r\u0103 gelozie etc. Dragostea a devenit anume o Tr\u0103ire, ci nu un amestec s\u0103lbatic de EN \u015fi EP.<\/p>\n Nimic nu limiteaz\u0103 via\u0163a mai tare ca \u201e\u00een\u0163elegerea\u201d fals\u0103 precum c\u0103 via\u0163a este limitat\u0103. Experimentele mele m-au condus la concluzia c\u0103 emo\u0163iile nu-s o parte inalienabil\u0103 a \u201emea\u201d, ele pot fi alese la dorin\u0163\u0103. \u015ei c\u00e2nd m-am pus pe g\u00e2nduri: ce vreau eu anume, am v\u0103zut c\u0103 EN e o valiz\u0103 pe care o port din iner\u0163ie, c\u0103 vreau s-o arunc. Atunci mi-am pus sarcina s\u0103 \u00eencetez EN, realizarea acestei sarcini dovedindu-se un lucru foarte interesant, de\u015fi deloc simplu.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-11)<\/strong> Schimb\u0103rile din via\u0163a omului devin pentru el o nou\u0103 \u00eenchisoare, deoarece sunt generate nu de eforturile pentru realizarea dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, ci de influen\u0163a dorin\u0163elor mecanice condi\u0163ionate de EN, concep\u0163ii, temeri. De exemplu, te m\u0103ri\u0163i nu de aceea c\u0103 ai o dragoste \u015fi o dorin\u0163\u0103 \u00eembucur\u0103toare s\u0103 tr\u0103ie\u015fti cu acest om, ci fiindc\u0103 \u201etrebuie\u201d, \u201ee timpul\u201d, \u201ee comod\u201d, \u201ee avantajos\u201d, \u201ea\u015fa m\u0103 sf\u0103tuiesc prietenele\u201d, \u201eapare un temei legal pentru sex\u201d, \u201ee timpul s\u0103 am copii, c\u0103ci predestina\u0163ia femeii este…\u201d, \u201epare s\u0103 fie un om bun…\u201d etc. Treci dintr-o celul\u0103 \u00een alta, schimbi obiectele ata\u015famentului \u015fi felurile de obscurit\u0103\u0163i, iar via\u0163a r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi surs\u0103 de \u00eentrist\u0103ri, indiferent de felul \u00een care vei proceda. Pentru oameni este aplicabil \u00eentru totul sfatul: \u201eF\u0103 cum vrei, dar oricum ai s\u0103 regre\u0163i\u201d.<\/p>\n Una din metodele de a te \u0163ine la pu\u015fc\u0103rie este de a alege interpret\u0103rile \u00een mod mecanic, adic\u0103 nu cu ajutorul unor medita\u0163ii sau prin rezonan\u0163\u0103 cu PR, ci \u00een mod automat, adic\u0103 din obi\u015fnuin\u0163\u0103, sub influen\u0163a EN \u015fi concep\u0163iilor, dup\u0103 care interpretarea \u201ese \u00eencleie\u201d mort de fenomen \u015fi va fi perceput\u0103 de acum \u00eenainte nu ca una dintre multele posibile, ci ca o expresie a \u201eadev\u0103ratei esen\u0163e\u201d. Concep\u0163iile \u00eenconjurate de interpret\u0103ri automate cap\u0103t\u0103 o rigiditate deosebit\u0103, devin \u201ereazem\u201d pentru om, indiferent de faptul ce suferin\u0163e \u00eei provoac\u0103 acest \u201ereazem\u201d, iar temerile blocheaz\u0103 accesul ra\u0163iunii \u00een acest domeniu. Dac\u0103, de exemplu, ai concep\u0163ia \u201ecopilul trebuie s\u0103-\u015fi fac\u0103 lec\u0163iile\u201d \u015fi exist\u0103 interpretarea \u201ee copilul meu\u201d, apoi nimic nu-l va mai salva pe nenorocit \u2013 va face lec\u0163ii p\u00e2n\u0103 se va \u00eenvine\u0163i, oricare ar fi dorin\u0163ele sale \u00eembucur\u0103toare. Dac\u0103, \u00eens\u0103, vei studia concep\u0163ia despre \u201ecopilul meu\u201d \u015fi, \u00een locul interpret\u0103rii \u201ecopilul meu\u201d vei alege \u201eun om independent cu propriile sale dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare, care-\u015fi alege el \u00eensu\u015fi via\u0163a, care va \u00eenv\u0103\u0163a el \u00eensu\u015fi, inclusiv va trage \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din consecin\u0163ele op\u0163iunilor sale\u201d, atunci \u015fi concep\u0163ia ta \u201ecopilul trebuie\u201d se va dezgoli, va deveni accesibil\u0103 pentru studiu, \u00ee\u015fi va pierde puterea pe care a avut-o asupra ta, va \u00eenceta s\u0103 mai fie surs\u0103 a unui num\u0103r incredibil de diferite EN, \u00een afar\u0103 de aceasta, copilul t\u0103u va avea \u015fansa de a evita violen\u0163a necru\u0163\u0103toare, \u015fansa de a \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare \u015fi s\u0103 \u015fi le realizeze, s\u0103 \u00eenceap\u0103 a tr\u0103i.<\/p>\n Privind la o bucat\u0103 de carne, un om obi\u015fnuit vede \u00een ea o cin\u0103 copioas\u0103, pe c\u00e2nd un vegetarian \u2013 o parte a corpului unui animal\u0103 deta\u015fat\u0103 de la corp. \u015ei-ntr-un caz, \u015fi-n altul bucata de carne e aceea\u015fi, dar interpret\u0103rile difer\u0103 radical. \u00cen ambele cazuri, \u00eens\u0103, oamenii consider\u0103 c\u0103 anume interpretarea lor este just\u0103 \u015fi alta nu poate fi. Este interpretat FIECARE fenomen \u015fi eveniment, chiar \u015fi cel mai ne\u00eensemnat.<\/p>\n Alegerea interpret\u0103rilor este condus\u0103 de un set de concep\u0163ii \u015fi obi\u015fnuin\u0163e, dar se poate tr\u0103i altfel. De exemplu, ai fost concediat\u0103 de la servicii. Dac\u0103 tu nu cuno\u015fti PR, apare interpretarea uzual\u0103 a acestui eveniment ca un prilej pentru apari\u0163ia EN. Dac\u0103, \u00eens\u0103, eu fac practica, apoi vor ap\u0103rea totalmente alte interpret\u0103ri: \u201ea) a ap\u0103rut posibilitatea de a m\u0103 antrena \u00een \u00eenl\u0103turarea unor EN puternice \u015fi dac\u0103 eu le voi dep\u0103\u015fi, apoi abilit\u0103\u0163ile de \u00eenl\u0103turare a EN vor fi mai perfecte, PR se vor manifesta mai activ; b) am fost aruncat din mediul \u00een care mi-am creat o mul\u0163ime de obi\u015fnuin\u0163e m\u0103runte ce na-m reu\u015fit s\u0103 le \u00eenl\u0103tur \u00een mod impecabil, \u00een noile condi\u0163ii voi putea s\u0103-mi creez deprinderi noi; c) \u00eenc\u0103 nu se \u015ftie cum se va schimba via\u0163a, ce posibilit\u0103\u0163i noi vor ap\u0103rea\u201d. \u00cenc\u0103 un exemplu: a ap\u0103rut o EN. O interpretare este c\u0103 \u201e\u0103sta e un obstacol pentru practica mea\u201d, a doua – \u201easta va intensifica practica, deoarece am ob\u0163inut \u00eenc\u0103 o experien\u0163\u0103 de \u00eenl\u0103turare a EN, am depistat o situa\u0163ie \u00een care EN apar ca \u015fi mai \u00eenainte, gener\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 aspira\u0163ia spre PR\u201d.<\/p>\n Eu aleg interpret\u0103rile ce nu contravin clarit\u0103\u0163ii ra\u0163ionale \u015fi rezoneaz\u0103 cu PR, deoarece \u00een\u0163eleg c\u0103 nu exist\u0103 percep\u0163ia \u201e\u00een realitate\u201d. Nu este deloc obligatoriu ca o interpretare s\u0103 fie unic\u0103, ele pot fi c\u00e2teva \u015fi nu-s un obstacol una pentru alta. Dac\u0103 a ap\u0103rut o EN, apoi ce-i asta \u00een realitate: un obstacol sau o trambulin\u0103? Sau \u015fi una, \u015fi alta? \u015ei ce este un arbore \u201e\u00een realitate\u201d? Frunzele sau spa\u0163iile dintre ele? Sau \u015fi una, \u015fi alta? Sau \u015fi un sim\u0163 al frumosului care, dac\u0103 nu exist\u0103 un paravan sub form\u0103 de EN, apare TOTDEAUNA cu aceea\u015fi regularitate \u00een acest loc, la fel ca \u015fi percep\u0163iile vizuale, tactile, auditive? Or, eu fixez: \u201eexist\u0103 senza\u0163ia frumosului\u201d, dar nu exist\u0103 percep\u0163ia \u201esim\u0163ul meu de frumos\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd alegi o interpretare \u00een mod mecanic \u015fi \u00eencepi s\u0103 crezi c\u0103 doar ea este cea just\u0103, te transformi \u00eentr-un cadavru. Te prefaci \u00eentr-o proast\u0103 care \u201ele \u015ftie pe toate\u201d. Anticipa\u0163ia, aspira\u0163ia, presim\u0163irea, iar dup\u0103 ele \u015fi alte PR \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai apar\u0103, ra\u0163iunea te p\u0103r\u0103se\u015fte, dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare nu se manifest\u0103, nu vei mai avea descoperiri, EN vor avea o putere absolut\u0103 asupra ta, transform\u00e2nd chipul t\u0103u \u00eentr-o masc\u0103, iar corpul t\u0103u \u2013 \u00eentr-un buboi dureros care \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte impetuos. Prive\u015fte \u00een jurul t\u0103u: oamenii care te \u00eenconjoar\u0103 totdeauna le \u015ftiu pe toate. C\u00e2nd ai auzit pentru ultima dat\u0103, drept r\u0103spuns la \u00eentrebarea ta, fraza: \u201e\u00cenc\u0103 nu m-am l\u0103murit p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een aceast\u0103 problem\u0103\u201d sau \u201eNu am temeiuri suficiente pentru a judeca despre aceste lucruri\u201d, sau \u201eM\u2011am g\u00e2ndit la asta, dar nu am ajuns la o concluzie distinct\u0103\u201d, sau \u201e\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 punctul meu de vedere este urm\u0103torul, el se bazeaz\u0103 pe cutare observ\u0103ri, presupuneri \u015fi pe cutare informa\u0163ii \u015fi nu am, deocamdat\u0103, argumente care m-ar face s\u0103-mi schimb punctul de vedere\u201d? Am s\u0103-\u0163i r\u0103spund: nu ai auzit \u015fi nici n-ai s\u0103 auzi vreodat\u0103 asemenea r\u0103spunsuri dec\u00e2t de la oameni care fac practica mea.<\/p>\n Libertatea de concep\u0163ii deschide calea spre tr\u0103irea PR. De exemplu, dac\u0103 vrei s\u0103 sim\u0163i tandre\u0163e, simpatie, admira\u0163ie, frumuse\u0163ea, dar nu exist\u0103 omul asupra c\u0103ruia po\u0163i s\u0103 ai aceste PR, apoi nici nu le tr\u0103ie\u015fti, devenind astfel victim\u0103 a concep\u0163iei c\u0103 aceste tr\u0103iri pot exista doar \u00een cazul \u00een care sunt \u00eendreptate asupra cuiva sau a ceva concret, pe care-l cuno\u015fti, \u00eel vezi, \u00eel percepi. Te g\u00e2nde\u015fti: \u201eNu am pe cineva pentru care a\u015f avea aceste tr\u0103iri…\u201d \u015fi cu asta se termin\u0103 totul, pe c\u00e2nd \u00een realitate nimic nu te \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ai aceste PR.<\/p>\n Drept rezultat al unui studiu sincer al interpret\u0103rilor apare claritatea c\u0103 nu exist\u0103 nici un fel de \u201e\u00een realitate\u201d, ci exist\u0103 doar percep\u0163iile \u015fi interpret\u0103rile lor, care pot fi contradictorii logic sau nu, pot s\u0103 rezoneze cu PR sau s\u0103 nu rezoneze, s\u0103 corespund\u0103 observ\u0103rilor disponibile ori ba, s\u0103 fie elaborate \u015fi \u00een baza m\u0103rturiilor altor oameni sau f\u0103r\u0103 aceste m\u0103rturii. Aceast\u0103 claritate, la fel ca \u015fi oricare alta, este tr\u0103it\u0103 ca ceva uluitor, ca o senza\u0163ie de spa\u0163iu nelimitat, de libertate.<\/p>\n Claritatea ce apare drept rezultat al eliber\u0103rii de dictatul interpret\u0103rilor mecanice este o percep\u0163ie revelatoare aparte. C\u00e2nd descriem aceast\u0103 percep\u0163ie, recurgem la imagini \u015fi cuvinte, dar claritatea nu e nici imagine, nici cuv\u00e2nt. Deosebiri sunt multe:<\/p>\n a) c\u00e2nd apare claritatea ce rezoneaz\u0103 cu cuvintele \u201eto\u0163i oamenii din jur dorm continuu ori sunt deja mor\u0163i\u201d, apoi peste un minut claritatea dispare, de\u015fi g\u00e2ndirea limpede poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, dar, oric\u00e2t ai \u00eentoarce fraza aceasta pe o parte \u015fi pe alta, nu vei reu\u015fi s\u0103 generezi claritatea din nou dec\u00e2t ca rezultat al unor noi eforturi, unui nou salt spre sinceritate;<\/p>\n b) claritatea are o mul\u0163ime enorm\u0103 de nuan\u0163e, niveluri, pe c\u00e2nd claritatea ra\u0163ional\u0103 are unul singur: ori \u00een\u0163elegi desf\u0103\u015furarea ra\u0163ionamentelor, ori n-o \u00een\u0163elegi;<\/p>\n c) claritatea provoac\u0103 o rezonan\u0163\u0103 cu alte PR, pe c\u00e2nd claritatea ra\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne o percep\u0163ie izolat\u0103, anume din aceast\u0103 cauz\u0103 oamenii dezvolta\u0163i din punct de vedere intelectual r\u0103m\u00e2n, de cele mai multe ori, t\u00e2mpi, cufunda\u0163i totalmente \u00een EN.<\/p>\n Etcetera. \u00cen limbajul cotidian cuv\u00e2ntul \u201eclaritate\u201d desemneaz\u0103 ambele fenomene, aceast\u0103 identificare provoac\u0103 multe \u00eencurc\u0103turi.<\/p>\n \u00cenc\u0103 un exemplu: obi\u015fnuin\u0163a de a interpreta unele condi\u0163ii ca \u201eincomode pentru practic\u0103\u201d. Or, o dat\u0103 ce condi\u0163iile sunt \u201eincomode\u201d, trebuie ori s\u0103 a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 ele \u201ese vor ameliora\u201d, ori s\u0103 \u00eencepem \u201es\u0103 le amelior\u0103m\u201d, consum\u00e2nd, poate, toat\u0103 via\u0163a \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00een fond, \u00een alte \u201econdi\u0163ii incomode\u201d. Domeniul condi\u0163iilor ce nimeresc \u00een categoria \u201eincomode\u201d se poate extinde p\u00e2n\u0103 la a\u015fa grad, \u00eenc\u00e2t el va cuprinde \u00eentreaga via\u0163\u0103, devenind o \u00eendrept\u0103\u0163ire pentru lipsa practicii. Aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 poate fi evitat\u0103, definind strict sensul termenului \u201eincomod\u201d, precum \u015fi merg\u00e2nd \u00een \u00eent\u00e2mpinarea dorin\u0163elor \u00eembucur\u0103toare, inclusiv dorin\u0163elor de a schimba condi\u0163iile, dorin\u0163elor de a \u00eenceta s\u0103 le mai schimbi \u015fi dorin\u0163elor de a te concentra asupra practicii \u00een orice condi\u0163ii \u015fi la orice dorin\u0163e. Practica devine deosebit de eficient\u0103 anume \u00een condi\u0163iile pe care nu \u0163i le dore\u015fti, dac\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u015fi asiduitatea ta sunt la \u00een\u0103l\u0163ime, atunci poate s\u0103 apar\u0103 dorin\u0163a de a-\u0163i crea special condi\u0163ii pe care le interpretai anterior ca incomode (vezi \u00een cele ce urmeaz\u0103 capitolele despre stalking \u015fi ascetism). Pozi\u0163ia practicantului este urm\u0103toarea: orice \u00eemprejur\u0103ri sunt condi\u0163ii excelente pentru practic\u0103, ele-s o provocare pe care o accep\u0163i cu bucurie \u015fi anticipa\u0163ie. Te asediaz\u0103 rudele agresive? Astea-s condi\u0163ii excelente pentru \u00eenl\u0103turarea AN de r\u0103spuns, agresivit\u0103\u0163ii de r\u0103spuns, milei fa\u0163\u0103 de sine etc. Nu te atinge nimeni, ai de toate \u015fi nu te distrage nimeni? Sunt condi\u0163ii excelente pentru \u00eenl\u0103turarea mul\u0163umirii de sine, plictiselii, st\u0103rii cenu\u015fii, dorin\u0163elor mecanice. Dorin\u0163a de a schimba condi\u0163iile, cu toate acestea, se poate manifesta liber \u015fi ea, realiz\u00e2ndu-se paralel cu alte dorin\u0163e. Sarcina este doar s\u0103 facem ca aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 s\u0103 fie \u00eembucur\u0103toare, s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de anticipa\u0163ie, ca ea s\u0103 nu fie determinat\u0103 de mila fa\u0163\u0103 de sine \u015fi alte EN.<\/p>\n Din Castaneda: \u201eOsta\u015ful \u00ee\u015fi ia soarta, oricare ar fi ea, \u015fi o accept\u0103 cu smerenie a\u015fa cum este ea, dar nu ca pe un prilej de regret sau de m\u00e2ndrie, ci ca pe o provocare vie\u201d. Substituie cuv\u00e2ntul \u201esoart\u0103\u201d prin \u201epercep\u0163iile pe care tu le nume\u015fti \u201e\u00eemprejur\u0103rile create\u201d \u015fi percep\u0163iile pe care tu le nume\u015fti \u201eeu \u00eens\u0103mi\u201d, iar cuv\u00e2ntul \u201esmerenie\u201d \u2013 prin \u201elipsa EN \u015fi EP\u201d, \u201eprovocare vie\u201d \u2013 prin ceea ce rezoneaz\u0103 cu anticipa\u0163ia, aspira\u0163ia \u015fi atunci sensul acestei fraze va deveni absolut clar.<\/p>\n Aceste exemple sunt, mai mult sau mai pu\u0163in, clare. Dar iat\u0103 un alt exemplu, \u00een\u0163elegerea c\u0103ruia \u00ee\u0163i va cere un anumit efort. Consideri oare c\u0103 frunzele, ramurile \u015fi trunchiul sunt p\u0103r\u0163i ale arborelui? Da, consideri. De ce? De ce frunza e o parte a copacului, iar ma\u015fina care st\u0103 sub el \u2013 nu? Pentru c\u0103 frunza cre\u015fte treptat? Dar \u015fi ma\u015fina se apropie treptat, cu ce-i mai r\u0103u un \u201etreptat\u201d dec\u00e2t altul? Pentru c\u0103 po\u0163i s\u0103 urm\u0103re\u015fti calea de la arbore p\u00e2n\u0103 la tulpin\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u0163i rupe privirea? Dar \u015fi de la ma\u015fin\u0103 p\u00e2n\u0103 la trunchi po\u0163i s\u0103 urmezi o privire ne\u00eentrerupt\u0103, cu at\u00e2t mai mult, dac\u0103 ma\u015fina e lipit\u0103 de copac. Pentru c\u0103 seva curge prin ramuri spre frunze? Dar \u015fi de la ro\u0163ile ma\u015finii curge un p\u00e2r\u00e2u spre arbore. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een\u0163elegi clar c\u0103 problema: \u201eCe este o parte a copacului?\u201d se rezolv\u0103 prin conven\u0163ie, \u00een\u0163elegere, criteriile prin care faci deosebirea se g\u0103sesc f\u0103r\u0103 greutate: o frunz\u0103 rupt\u0103 de la copac se schimb\u0103 repede, ea \u00eencepe s\u0103 se usuce, pe c\u00e2nd ma\u015fina nu se va schimba, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se la un metru. F\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie are un caracter ciclic, copacul are frunze oric\u00e2nd, pe c\u00e2nd \u00een taiga exist\u0103 miliarde de arbori de care ma\u015fina nu se atinge niciodat\u0103. Acum hai s\u0103 ne punem \u00eentrebarea: senza\u0163ia de frumos pe care o am atunci c\u00e2nd privesc acest copac este o parte a lui? Oric\u0103rui om aceast\u0103 \u00eentrebare i se va p\u0103rea t\u00e2mpit\u0103, or, este absolut \u201eclar\u201d \u2013 sigur c\u0103 nu, sim\u0163ul frumosului nu este o parte a copacului. Voi da drept exemplu un dialog care demonstreaz\u0103 posibilitatea unei alte interpret\u0103ri:<\/p>\n – C\u00e2nd privesc copacul \u015fi v\u0103d tulpina lui, am o percep\u0163ie vizual\u0103 \u2013 e anume percep\u0163ia mea, dar eu o numesc \u201epercep\u0163ia unei p\u0103r\u0163i din arbore\u201d. Dac\u0103 an o senza\u0163ie de frumos, de ce n-a\u015f numi-o \u015fi pe ea percep\u0163ie a unei p\u0103r\u0163i a arborelui?<\/p>\n – Pentru c\u0103, ori de c\u00e2te ori prive\u015fti copacul, ai percep\u0163ia \u201ev\u0103d tulpina\u201d.<\/p>\n – Eu am \u015fi senza\u0163ia de frumos c\u00e2nd \u00eel privesc.<\/p>\n – De fiecare dat\u0103?? C\u00e2nd prive\u015fti orice copac?<\/p>\n – Da, dac\u0103 nu am EN.<\/p>\n – Aha, deci, dac\u0103 ai EN, senza\u0163ia de frumos nu mai exist\u0103?<\/p>\n – Sigur c\u0103 da, dar, dac\u0103 vei \u00eenchide ochii, nici tu nu vei mai avea percep\u0163ia tulpinii.<\/p>\n – Dar frunzele copacilor sunt diferite, diversitatea lor e infinit\u0103, iar sim\u0163ul frumosului e unul \u015fi acela\u015fi, tocmai acest fapt \u00eenseamn\u0103 c\u0103 senza\u0163ia de frumos nu e o parte a arborelui, ci o particularitate a percep\u0163iei tale, or, dac\u0103 \u00ee\u0163i vei pune ochelari cu sticle roze, asta nu va \u00eensemna c\u0103 lumea e roz\u0103?<\/p>\n – Senza\u0163ia de frumos nu e una \u015fi aceea\u015fi. Ea-i tot at\u00e2t de infinit\u0103 \u00een diversitatea ei, dar tu \u00ee\u0163i petreci toat\u0103 via\u0163a \u00een EN \u015fi percep\u0163iile revelatoare sunt pentru tine o raritate, de aceea nici nu ai experien\u0163a de diferen\u0163iere, deosebire a nuan\u0163elor acestei senza\u0163ii.<\/p>\n Iat\u0103 a\u015fa un dialog neobi\u015fnuit ce deschide calea pentru multe investiga\u0163ii, descoperiri. \u00cen acest exemplu, drept cauz\u0103 a prezen\u0163ei unei interpret\u0103ri false este nu numai lipsa unui sens precis al cuv\u00e2ntului \u201eparte\u201d, dar \u015fi lipsa experien\u0163ei de a avea PR. Omul care nu s-a antrenat \u00een a deosebi culori \u015fi forme va spune c\u0103 toate frunzele sunt la fel, dar to\u0163i copiii sunt antrena\u0163i s\u0103 deosebeasc\u0103 formele \u015fi culorile, deoarece, dac\u0103 mama spune \u201ed\u0103-mi cea\u015fca albastr\u0103\u201d, iar tu ai s-o aduci pe cea violet\u0103, apoi ai s\u0103 ob\u0163ii o por\u0163ie de EN, care va deveni un stimulent pentru a deosebi albastrul de violet.<\/p>\n \u00cenc\u0103 un exemplu simplu, dar concludent: \u015fezi \u00een birou \u015fi \u201e\u015ftii\u201d c\u0103 dincolo de geam este un ora\u015f zgomotos \u015fi murdar, iar peste perete \u2013 ni\u015fte oameni t\u00e2mpi \u015fi irascibili. Dar dincolo de perete \u015fi geam este \u015fi altceva \u2013 exist\u0103 oceanul, exist\u0103 p\u0103durea, mun\u0163ii, animalele, pur \u015fi simplu, asta nu se vede prin geam, dar asta exist\u0103, or, tu ai c\u0103l\u0103torit \u015fi ai v\u0103zut toate acestea. Atunci de ce alegi s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la ceea ce nu rezoneaz\u0103 cu PR? Din obi\u015fnuin\u0163\u0103. Ambele interpret\u0103ri nu contrazic reprezent\u0103rilor tale despre lume, de aceea practicantul alege s\u0103 \u015ftie ceea ce se afl\u0103 \u00een afara biroului \u2013 oceanul, culmile mun\u0163ilor, luncile \u015fi p\u0103durile.<\/p>\n \u00cenc\u0103 un exemplu, examinarea c\u0103ruia conduce la consecin\u0163e \u00eendep\u0103rtate. Orice-ar zice filozofii, oamenii (inclusiv aceia\u015fi filozofi) cred f\u0103r\u0103 rezerve \u00een faptul c\u0103 exist\u0103 subiect \u015fi obiect. Or, asta este doar o interpretare a percep\u0163iilor noastre. Explica\u0163ia se afl\u0103 la suprafa\u0163\u0103, aici nici nu se cere o analiz\u0103 aprofundat\u0103. Prive\u015fte tu \u00eens\u0103\u0163i: ce po\u0163i spune despre toate percep\u0163iile care exist\u0103 dec\u00e2t faptul c\u0103 ele exist\u0103? Iat\u0103 ce: po\u0163i s\u0103 indici deosebirile \u015fi s\u0103 descrii aceste deosebiri. Asta-i indiscutabil, asta \u015fi facem \u2013 indic\u0103m deosebirile, d\u0103m diferitelor grupe de percep\u0163ii diferite denumiri, folosim aceste denumiri \u00een via\u0163a de fiecare zi \u015fi \u00een practic\u0103, ob\u0163in\u00e2nd rezultatele dorite. Desigur, niciodat\u0103 nu vor reu\u015fi s\u0103 descoperim a\u015fa-numitul \u201ehotar\u201d, bun\u0103oar\u0103: \u201escaun\u201d este ceea ce are picioare, o suprafa\u0163\u0103 pentru \u015fezut pe aceste picioare \u015fi o speteaz\u0103 fixat\u0103 de aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103. La magazinul de mobil\u0103, vom descoperi un alt obiect, care tot scaun se cheam\u0103, dar care nu seam\u0103n\u0103 deloc cu descrierea noastr\u0103, de exemplu, va fi ceva f\u0103r\u0103 picioare, f\u0103r\u0103 speteaz\u0103, dar cu ceva care aminte\u015fte prea pu\u0163in obi\u015fnuita suprafa\u0163\u0103 pentru \u015fezut. Cu acela\u015fi succes, obiectul \u00een cauz\u0103 ar putea fi numit \u201epern\u0103\u201d. Asta o \u00een\u0163eleg to\u0163i, dar incertitudinea nu ne \u00eencurc\u0103 nicidecum s\u0103 ob\u0163inem realizarea dorin\u0163elor noastre \u00een activitatea de fiecare zi, de aceea folosim cu succes acest procedeu \u2013 grup\u0103m percep\u0163iile \u015fi ne \u00een\u0163elegem privind denumirea lor.<\/p>\n Mergem mai departe. Ce sub\u00een\u0163eleg eu, spun\u00e2nd \u201em\u00e2na mea\u201d? O totalitate de percep\u0163ii vizuale, tactile. Ce am \u00een vedere c\u00e2nd zic \u201em\u00e2na lui\u201d? Pu\u0163in alt grup de percep\u0163ii. Or, asta e doar o notare, pe ce ne baz\u0103m c\u00e2nd pl\u0103smuim un careva \u201eeu\u201d \u015fi el, dac\u0103 nu exist\u0103 percep\u0163ia de \u201eeu\u201d sau \u201eel\u201d? Ce este \u201ecopacul\u201d? E \u015fi el o totalitate de percep\u0163ii. \u00cen care temei spunem: \u201ecopacul\u201d este un obiect? Or, nu exist\u0103 a\u015fa o percep\u0163ie \u201eobiect\u201d, exist\u0103 doar percep\u0163ii concrete pe care le not\u0103m, folosind cuv\u00e2ntul \u201ecopac\u201d, dar acestea-s percep\u0163iile \u201emele\u201d \u2013 senza\u0163ia scoar\u0163ei, gustul frunzei, toate acestea exist\u0103 aici, \u201ela mine\u201d, dar ce-i \u201ecopacul\u201d? Nu-i clar. Este evident faptul c\u0103 \u015fi \u201eeu\u201d, \u201etu\u201d, \u201eobiect\u201d sunt doar ni\u015fte moduri de notare a percep\u0163iilor! Exact la fel eu a\u015f putea s\u0103 joc \u015fah cu mine \u00eensumi, \u00eemp\u0103r\u0163ind, conven\u0163ional, g\u00e2ndurile ce apar dup\u0103 fiecare mutare cu \u201enegrul\u201d ca \u201eeu\u201d, iar g\u00e2ndurile ce apar dup\u0103 mutarea cu \u201ealbul\u201d \u2013 ca \u201eadversarul\u201d.<\/p>\n \u015ei atunci ce rezult\u0103? Rezult\u0103 ceva care schimb\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de catastrofal tot ce iese din cadrul modului obi\u015fnuit de a vedea lumea, \u00eenc\u00e2t noi, pur \u015fi simplu, dizlocuim, nu accept\u0103m toate acestea, cultiv\u00e2nd astfel lipsa sincerit\u0103\u0163ii, la\u015fitatea \u015fi t\u00e2mpenia. Reamintesc c\u0103 g\u00e2ndul \u015fi claritatea sunt percep\u0163ii cu totul diferite. E u\u015for s\u0103 formulezi \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegi ra\u0163ionamentele, iar ca s\u0103 posezi claritate trebuie s\u0103 depui eforturi deosebite \u2013 eforturi pentru curmarea t\u00e2mpeniei, eforturi de aspira\u0163ie spre sinceritate. \u015ei dac\u0103 cineva ar fi un om foarte sincer, dac\u0103 el ar tinde spre claritate a\u015fa cum jinduie\u015fte cel de se \u00eeneac\u0103 la o \u00eenghi\u0163itur\u0103 de aer, i-ar fi suficient s\u0103 citeasc\u0103 doar aceste fraze pentru a c\u0103p\u0103ta claritatea deplin\u0103, pentru a ob\u0163ine astfel \u201ecunoa\u015fterea lipsei dualit\u0103\u0163ii\u201d. \u00centruc\u00e2t, \u00eens\u0103, asemenea oameni nu exist\u0103, recurg la practici intermediare \u2013 la crearea unor insuli\u0163e intermediare de claritate.<\/p>\n Dac\u0103 cineva afirm\u0103 c\u0103 el a \u201ecunoscut lipsa dualit\u0103\u0163ii\u201d, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu are nici pentru o clip\u0103 EN \u015fi are tot timpul PR din cele mai str\u0103lucite. Deci, demascarea mincinosului este elementar\u0103, dac\u0103, desigur, nu te arunci \u00een t\u00e2mpenie nelimitat\u0103 \u015fi nu-\u0163i desenezi un om \u00eentr-un mod lipsit cu totul de bunul sim\u0163.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-12)<\/strong> Formuleaz\u0103 o concep\u0163ie, de exemplu: \u201eSo\u0163ul meu sufer\u0103, fiindc\u0103 eu fac sex cu prietenul meu, prin urmare, eu sunt vinovat\u0103 de suferin\u0163ele sale\u201d. Pune-o la \u00eendoial\u0103: \u201eParc\u0103 eu \u00eei cauzez suferin\u0163e? Eu nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 urmez dorin\u0163ele mele \u00eembucur\u0103toare \u015fi i-am explicat acest fapt. Parc\u0103 nu el se chinuie\u015fte pe sine \u00eensu\u015fi, interpret\u00e2nd comportamentul meu ca pe o insult\u0103, ca pe o indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de el?\u201d La asta se poate g\u0103si \u015fi un contraargument: \u201eDa, el interpreteaz\u0103 a\u015fa, dar asta e imperfec\u0163iunea lui, de ce s\u0103-i cauzez durere?\u201d La asta se poate replica: foarte mul\u0163i oameni vor ceva de la mine, literalmente, prin fiecare ac\u0163iune a mea \u201ecauzez\u201d cuiva suferin\u0163e, \u00eenc\u00e2t nu exist\u0103 o modalitate de a-l izb\u0103vi pe om de asemenea chinuri, el o poate face doar singur \u2013 prin eforturile sale. So\u0163ul \u00ee\u0163i cere s\u0103 urmezi 10 reguli de conduit\u0103, po\u0163i s\u0103 \u00eencerci s\u0103 le execu\u0163i, dar dorin\u0163ele tale \u00eembucur\u0103toare vor \u00eencepe s\u0103 se usuce \u015fi bucuria vie\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu ele, iar el, peste pu\u0163in timp, va formula cerin\u0163e noi, nerespectarea c\u0103rora va \u201etrezi\u201d iar iritarea, obida, nelini\u015ftea lui etc. Toate astea dovedesc c\u0103 el, pur \u015fi simplu, nu vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 altfel. \u00cenc\u0103 un argument \u00een contrariu: dac\u0103 el sufer\u0103, dar nu vrea s\u0103 sufere, las\u2019 s\u0103 spun\u0103 ce ac\u0163iuni a \u00eentreprins ca s\u0103 nu sufere, ca s\u0103 schimbe.<\/p>\n Lan\u0163ul de argumente \u015fi contraargumente poate fi prelungit \u015fi mai departe, \u00ee\u0163i recomand s\u0103 faci anume acest lucru, cre\u00e2nd o list\u0103 c\u00e2t mai mare de argumente, contraargumente \u015fi contra-contraargumente ca nimic s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een umbr\u0103, fiecare argument cunoscut \u0163ie s\u0103 fie examinat. Discut\u0103 cu al\u0163i oameni, la sigur, ei vor g\u0103si multe argumente \u201epro\u201d \u015fi \u201econtra\u201d pe care tu nu le-ai observat.<\/p>\n \u00cen definitiv, \u00ee\u0163i va fi clar c\u0103 nimic nu poate fi dovedit \u2013 lan\u0163ul de argumente \u201epro\u201d \u015fi \u201econtra\u201d este infinit, dar ceea ce va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 schimbare este sentimentul t\u0103u de vin\u0103, adic\u0103 vei tr\u0103i a\u015fa, de parc\u0103 vina ta ar fi fost dovedit\u0103. Organizeaz\u0103-\u0163i un asalt al concep\u0163iei, revino mereu la aceast\u0103 tem\u0103, recite\u015fte-\u0163i noti\u0163ele, ob\u0163ine claritate \u00een faptul c\u0103 nu-i nici un temei de a considera c\u0103 tu e\u015fti \u201evinovat\u0103\u201d de suferin\u0163ele so\u0163ului. Contrariaz\u0103 claritatea despre lipsa temeiurilor pentru a crede c\u0103 sentimentul de vin\u0103 este \u00eendrept\u0103\u0163it \u00een situa\u0163ia dat\u0103 \u015fi claritatea faptului c\u0103 sentimentul de vin\u0103 apare oricum. Repet\u0103 acest exerci\u0163iu de 100 ori de 1000 de ori, fixeaz\u0103 faptul c\u0103 nu exist\u0103 temeiuri ra\u0163ionale pentru vin\u0103, iar vina exist\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, la urma urmelor, nu va ap\u0103rea o nou\u0103 calitate a clarit\u0103\u0163ii \u00eenso\u0163it\u0103 de un nou grad de libertate de sentimentul de vin\u0103 \u00een situa\u0163ia dat\u0103.<\/p>\n Desigur, nu este posibil nici s\u0103 demonstrezi concep\u0163ia, nici s-o infirmi, or, ea opereaz\u0103 cu termeni ce nu con\u0163in \u00een sine nimic concret: \u201evinovat\u0103\u201d, \u201eechitabil\u201d, \u201etrebuie\u201d. De exemplu, prin cuv\u00e2ntul \u201edragoste\u201d fiecare sub\u00een\u0163elege un set arbitrar de percep\u0163ii, incluz\u00e2nd adesea \u00een el \u015fi EN distrug\u0103toare de felul geloziei, agresiunii, milei fa\u0163\u0103 de sine. Nimeni nici nu-\u015fi pune \u00eentrebarea care anume set de percep\u0163ii are el \u00een vedere c\u00e2nd spune \u201edragoste\u201d. Acest fapt, \u00eens\u0103, nu-i \u00eempiedic\u0103 pe oameni s\u0103 discute despre \u201edragoste\u201d, s\u0103 poarte dispute despre ea, s\u0103 se \u201e\u00een\u0163eleag\u0103\u201d unul pe altul, de\u015fi este absolut clar c\u0103 nici o \u00een\u0163elegere nu poate exista p\u00e2n\u0103 atunci, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-a fost definit despre ce este vorba.<\/p>\n Este imposibil s\u0103 ob\u0163ii claritate \u00een ra\u0163ionamente p\u00e2n\u0103 nu substitui toate cuvintele parazite de felul acestora prin alte cuvinte, care au pentru tine un sens determinat. Dar chiar \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea unei asemenea munci se poate ob\u0163ine eliberarea de sub puterea concep\u0163iilor prin metoda descris\u0103 mai sus. La o anumit\u0103 etap\u0103 de examinare a argumentelor \u015fi contraargumentelor inconsisten\u0163a, absurditatea concep\u0163iei poate deveni evident\u0103.<\/p>\n Analiza consecutiv\u0103 a concep\u0163iilor abstracte scoate \u00een eviden\u0163\u0103 absurditatea lor tot at\u00e2t de repede. S\u0103 ne punem, de exemplu, \u00eentrebarea: \u201eC\u00e2nd omul se schimb\u0103, el devine altul sau r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi?\u201d O \u00eentrebare simpl\u0103, nu-i a\u015fa? Cineva are s\u0103 r\u0103spund\u0103: \u201eE acela\u015fi om, numai c\u0103 e schimbat\u201d. Altul va r\u0103spunde cu aceea\u015fi convingere: \u201eE un alt om, doar el s-a schimbat\u201d. Pe aceast\u0103 siguran\u0163\u0103 se vor cl\u0103di alte concep\u0163ii \u2013 fiecare \u015fi le va crea pe ale lui. Hai s\u0103 examin\u0103m aceast\u0103 chestiune mai am\u0103nun\u0163it.<\/p>\n Pare evident faptul c\u0103, dac\u0103 s-au schimbat g\u00e2ndurile, emo\u0163iile, dorin\u0163ele, senza\u0163iile (s-a schimbat pozi\u0163ia corpului, prin urmare, s-au schimbat \u015fi senza\u0163iile, chiar \u015fi compozi\u0163ia chimic\u0103 a corpului e alta \u2013 careva molecule l-au p\u0103r\u0103sit, au intrat altele), apoi \u00een acest loc a ap\u0103rut un alt set de percep\u0163ii, adic\u0103 un alt om, deosebirile pot fi enorme: peste o secund\u0103, \u00eencuviin\u0163area se schimb\u0103 pe ur\u0103, dorin\u0163ei de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa \u00eei ia locul dorin\u0163a de a lovi. Totul se schimb\u0103 ne\u00eentrerupt. Dar dac\u0103 omul se schimb\u0103 mereu, atunci reiese c\u0103 unul \u00ee\u015fi propune scopul, iar altul \u00eel atinge? Eu duc lingura la gur\u0103, iar ea va nimeri \u00een gura altuia? Succesul vine la unul, insuccesul \u2013 la altul, \u201eeu \u00eensumi\u201d nu voi ob\u0163ine nici un rezultat, ba \u015fi \u201ecel\u201d care-l va ob\u0163ine nu va profita de el \u2013 iar\u0103\u015fi va fi un careva alt om… Aceast\u0103 concluzie de acum n-are s-o mai accepte nimeni, iar dac\u0103 cineva se va preface c\u0103 o accept\u0103, apoi putem s\u0103-l \u00eentreb\u0103m: de ce continu\u0103 s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 scopurile, doar altul va profita de rezultat. Dac\u0103 el va r\u0103spunde: \u201eMie mi-i totuna\u201d, apoi \u00eencearc\u0103 s\u0103-i iei lucrurile \u015fi vei vedea c\u0103 nu i-i totuna, el nu va accepta ca un altul s\u0103-i ia rezultatele muncii. Reiese c\u0103 nimic evident aici nu-i.<\/p>\n Acum s\u0103 admitem c\u0103 omul r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi. \u00cen acest caz, contradic\u0163ia apare imediat: dac\u0103 el r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi, apoi despre care schimbare se poate vorbi? Reiese c\u0103 nici o variant\u0103, nici cealalt\u0103 nu este posibil\u0103. Poate, omul r\u0103m\u00e2ne el \u00eensu\u015fi, dar e schimbat? Dar ce r\u0103m\u00e2ne neschimbat? \u201eEul\u201d? Apoi c\u0103 nu exist\u0103 percep\u0163ia de \u201eeu\u201d, iar toate percep\u0163iile care exist\u0103 sunt schimb\u0103toare f\u0103r\u0103 excep\u0163ii.<\/p>\n Am ajuns \u00eentr-un impas disperat. Ca rezultat, concep\u0163iile abstracte \u201eomul se schimb\u0103\u201d \u015fi \u201eomul e neschimb\u0103tor\u201d \u00ee\u015fi pierd importan\u0163a, decad treptat din ra\u0163ionamente \u015fi din dialogul l\u0103untric.<\/p>\n S\u0103 examin\u0103m concep\u0163ia de \u201etrecut \u015fi viitor\u201d. C\u00e2nd spunem: \u201eExist\u0103 o portocal\u0103\u201d, sub\u00een\u0163elegem c\u0103 exist\u0103 nu numai g\u00e2ndul \u201eportocal\u0103\u201d sau imaginea portocalei, dar \u015fi o diversitate enorm\u0103 de percep\u0163ii, senza\u0163ii pe care le numim \u201egustul portocalei\u201d, \u201esenza\u0163ia de la coaja portocalei\u201d etc. Dac\u0103 exist\u0103 trecutul, apoi, \u00een afar\u0103 de g\u00e2ndul \u201eacest trecut\u201d exist\u0103 \u015fi alte percep\u0163ii ale trecutului. Dac\u0103 \u00een trecut am avut unele tr\u0103iri, iar acum am altele, spunem c\u0103 s-a produs o schimbare. Adic\u0103 no\u0163iunea de \u201eschimbare\u201d se fondeaz\u0103 pe concep\u0163ia abstract\u0103 a existen\u0163ei trecutului, prezentului \u015fi viitorului. Pentru a compara, eu trebuie s\u0103-l tr\u0103iesc pe \u201eeu cel de ieri\u201d, apoi s\u0103-l compar cu \u201eeu cel de acum\u201d. Dar cum s-o fac? S\u0103-mi amintesc ce-am tr\u0103it ieri? Dar acesta nu-i trecutul, acestea-s g\u00e2nduri pe care eu le am acum, \u00een prezent. Eu pot spune: ieri am avut o bucurie, dar asta nu va fi \u201eeu am ieri o bucurie\u201d, ci fie g\u00e2ndul care exist\u0103 acum, fie bucuria pe care o simt chiar acum. Orice percep\u0163ii sunt ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 anume acum sau, vorbind mai precis, ceea ce este, deoarece cuv\u00e2ntul \u201eacum\u201d reiese din concep\u0163ia existen\u0163ei \u201emai \u00eenainte\u201d \u015fi \u201emai t\u00e2rziu\u201d.<\/p>\n De aici \u2013 o concluzie clar\u0103: cuvintele \u201eprezent\u201d, \u201etrecut\u201d \u015fi \u201eviitor\u201d noteaz\u0103 doar grupe de percep\u0163ii, care exist\u0103 \u201eacum\u201d, dar nu ceva ce \u201enu exist\u0103 acum\u201d. Ceea ce numim \u201etrecut\u201d este, bun\u0103oar\u0103, emo\u0163ia care \u00eenso\u0163e\u015fte g\u00e2ndul \u201easta a fost ieri\u201d \u015fi imaginea \u00eenso\u0163it\u0103 de acela\u015fi g\u00e2nd. Ceea ce am numit \u201emodificare\u201d este doar o imagine \u00eenso\u0163it\u0103 de g\u00e2ndul: \u201eA fost a\u015fa, dar a devenit a\u015fa\u201d.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-13) <\/strong>Unul din cele mai simple procedee de \u00eenl\u0103turare a concep\u0163iilor este controlul lor \u00een practic\u0103. Dar aceast\u0103 metod\u0103, s-ar p\u0103rea, elementar\u0103, aproape c\u0103 nu se folose\u015fte, deoarece oamenii, \u00een loc s\u0103-\u015fi studieze experien\u0163a, o ghemuiesc \u00eentr-o concep\u0163ie. Dac\u0103 ai concep\u0163ia: \u201eE foarte pl\u0103cut s\u0103 faci sex cu o fat\u0103 frumoas\u0103\u201d, apoi de aici ia na\u015ftere dorin\u0163a mecanic\u0103 (DM) de a face sex anume cu persoana pe care o consideri frumoas\u0103. De fiecare dat\u0103, \u00eens\u0103, c\u00e2nd fata frumoas\u0103 mai e \u015fi geloas\u0103, insensibil\u0103, t\u00e2mp\u0103, c\u00e2nd are o atitudine negativ\u0103 fa\u0163\u0103 de sex, tu treci totul la capitolul \u201edeosebire de caractere\u201d, continu\u00e2nd s\u0103-i atribui, imaginar, ceea ce nu percepi, dizlocuind ceea ce percepi. Din lips\u0103 de sinceritate \u015fi analiz\u0103 consecvent\u0103, tu nu ob\u0163ii experien\u0163a de ciocnire cu realitatea \u2013 faci cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu o fantom\u0103 desenat\u0103 de tine \u015fi te despar\u0163i tot de ea, ca rezultat, concep\u0163ia r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103 \u015fi iei totul de la \u00eenceput.<\/p>\n Crezi c\u0103 cei mai mul\u0163i fizicieni sunt de\u015ftep\u0163i? F\u0103 o investiga\u0163ie, pune-le \u00eentreb\u0103ri, analizeaz\u0103 r\u0103spunsurile. Crezi c\u0103 filozofii sunt \u00een\u0163elep\u0163i, iar scriitorii \u2013 enigmatici? Studiaz\u0103-i sincer, f\u0103r\u0103 teama de a vedea realitatea, oricum ar fi ea.<\/p>\n Noi nu comunic\u0103m nici cu un om ca cu o fiin\u0163\u0103 real\u0103. \u00cel complet\u0103m, \u201e\u00eel desen\u0103m\u201d imaginar pe fiecare, iar apoi comunic\u0103m cu acest chim pl\u0103smuit. Aceast\u0103 afirma\u0163ie se refer\u0103, \u00eent\u00e2i de toate, la oamenii pe care \u201e\u00eei cunoa\u015ftem\u201d cel mai mult timp. \u00cen jurul acestor fantome apar cele mai diferite obscurit\u0103\u0163i, \u00eentrist\u0103ri, inclusiv ata\u015famentul, gelozia, \u00een jurul lor se creeaz\u0103 nori \u00eentregi de dialog l\u0103untric (DL). Se poate \u00eent\u00e2mpla c\u0103 tu \u00eens\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 a-\u0163i da seama de acest lucru, vei c\u0103uta s\u0103-\u0163i \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fti, \u00een DL, ac\u0163iunile \u00een fa\u0163a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi cunoscu\u0163ilor. \u00centruc\u00e2t \u201ecomunicarea\u201d, at\u00e2t \u00een discu\u0163ii reale, c\u00e2t \u015fi \u00een DL, e cu ni\u015fte fantome, desigur, nu va exista nici o \u201eexplica\u0163ie\u201d, nici o \u00een\u0163elegere \u2013 fantoma va continua s\u0103 existe \u00een forma ei veche, fiind o surs\u0103 de EN.<\/p>\n Un procedeu foarte eficient de depistare \u015fi \u00eenl\u0103turare a pl\u0103smuirilor este \u00een apropierea consecutiv\u0103 de omul \u00een cauz\u0103, apropiere, la fiecare etap\u0103 a c\u0103reia \u00eei faci un \u201eportret\u201d, \u00ee\u0163i determini atitudinea fa\u0163\u0103 de el. Cam \u00een acela\u015fi mod procedezi atunci c\u00e2nd faci cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu un om prin Internet: mai \u00eent\u00e2i \u00ee\u0163i faci o impresie despre om dup\u0103 primul mesaj, apoi \u2013 dup\u0103 al doilea, apoi \u2013 dup\u0103 prima fotografie, dup\u0103 a doua, apoi \u2013 dup\u0103 un schimb aprofundat de mesaje, apoi \u2013 dup\u0103 o discu\u0163ie telefonic\u0103, dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 etc. Procesul de determinare a atitudinii este facilitat de o list\u0103 de calit\u0103\u0163i \u2013 treci prin ea \u015fi pui note. La \u00eenceput, rezultatele intermediare vor diferi mult unele de altele, dar, pe m\u0103sur\u0103 ce vei acumula experien\u0163\u0103 de \u00eenl\u0103turare a fantomelor \u015fi dizlocuire, atitudinea ta ini\u0163ial\u0103 fa\u0163\u0103 de om va coincide tot mai mult cu cea final\u0103.<\/p>\n Cu c\u00e2t mai puternice sunt EN tr\u0103ite, cu at\u00e2t comportarea ta va fi mai automat\u0103, cu at\u00e2t mai complicat va fi s\u0103-\u0163i distingi percep\u0163iile, f\u0103c\u00e2nd analiza lor consecutiv\u0103.<\/p>\n Cu c\u00e2t e\u015fti mai liber\u0103 de concep\u0163ii, cu at\u00e2t mai des \u015fi mai clar tr\u0103ie\u015fti dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare ce rezoneaz\u0103 cu PR.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-14)<\/strong> S\u0103 examin\u0103m un exemplu cu interpretarea \u201esingur\u0103t\u0103\u0163ii\u201d sau \u201eafl\u0103rii \u00eentre oameni\u201d. O interpretare poate fi schimbat\u0103 u\u015for cu alta \u00een func\u0163ie de faptul ce sens atribui cuv\u00e2ntului \u201esingur\u0103tate\u201d. Afl\u00e2ndu-te \u00eentre oameni, po\u0163i s\u0103 te consideri singur, tr\u0103ind EN corespunz\u0103toare, iar, pe de alt\u0103 parte, st\u00e2nd \u00eentr-o odaie pustie, te po\u0163i considera o parte a unui grup de oameni, tr\u0103ind sau EN, sau PR, la alegere.<\/p>\n Prin analogie cu practica percep\u0163iei ciclice, pe care o facem cu EN, putem s\u0103 recurgem la o practic\u0103 similar\u0103 \u00een raport cu interpret\u0103rile. Drept rezultat, vom ob\u0163ine o sl\u0103bire a automatismului gener\u0103rii interpret\u0103rilor, va ap\u0103rea posibilitatea atingerii clarit\u0103\u0163ii ra\u0163ionale \u015fi manifest\u0103rii lic\u0103ririlor de tr\u0103ire a clarit\u0103\u0163ii.<\/p>\n <\/p>\n 02-01-15)<\/strong> Exist\u0103 oare o percep\u0163ie concret\u0103 pe care ai putea s-o nume\u015fti \u201eeu\u201d? Emo\u0163iile, g\u00e2ndurile, dorin\u0163ele \u00eei sunt atribuite unui careva \u201eeu\u201d, percep\u0163ia c\u0103ruia nu exist\u0103, dup\u0103 cum nu exist\u0103 nici percep\u0163ia de \u201eapartenen\u0163\u0103\u201d a dorin\u0163ei, g\u00e2ndului cuiva anume. Descrierea exact\u0103 a situa\u0163iei date este urm\u0103toarea: \u00een totalitatea de percep\u0163ii, exist\u0103 \u015fi g\u00e2nduri care includ cuv\u00e2ntul \u201eeu\u201d, ce nu noteaz\u0103 prin sine nimic concret, adic\u0103 aceste g\u00e2nduri sunt ni\u015fte concep\u0163ii. S\u0103 fugim de aceast\u0103 incertitudine, definind cuv\u00e2ntul. \u201eEu\u201d este o nota\u0163ie pentru totalitate de cinci feluri de percep\u0163ii cunoscute nou\u0103, care nu se definesc nicicum una prin alta \u015fi nu se reduc una la alta. Este imposibil a defini aceste feluri de percep\u0163ii, deoarece \u201ea defini\u201d \u00eenseamn\u0103 a reduce la altceva, ceea ce este imposibil \u00een cazul dat (de exemplu, un om orb de la na\u015ftere nu poate \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea vedea\u201d, oric\u00e2t te-ai str\u0103dui s\u0103-i explici). Iat\u0103 de ce po\u0163i doar s\u0103 le enumeri. Nimic altceva dec\u00e2t aceste cinci tipuri de percep\u0163ii nu face parte din \u201eeu\u201d: senza\u0163ii, emo\u0163ii, g\u00e2nduri, dorin\u0163e, distingeri.<\/p>\n Senza\u0163iile fizice (mai departe \u2013 pur \u015fi simplu \u201esenza\u0163ii\u201d) reprezint\u0103 toate tipurile de percep\u0163ii pe care le reunim \u00een no\u0163iunea de \u201ecorpuri fizice\u201d. Ideea de \u201ecorp fizic\u201d este o concep\u0163ie, deoarece, dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een cadrul m\u0103rturiei sincere despre percep\u0163iile noastre, apoi tot ce putem spune este c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva feluri de percep\u0163ii pe care ra\u0163iunea noastr\u0103 le une\u015fte \u00een no\u0163iunea de \u201ecorp fizic\u201d \u015fi anume \u2013 percep\u0163ii vizuale, auditive, gustative, tactile, sexuale etc. a vedea \u201eun corp\u201d \u00eenseamn\u0103 a avea careva percep\u0163ii vizuale. A atinge \u201eun corp\u201d \u00eenseamn\u0103 a avea ni\u015fte percep\u0163ii tactile. Dar, tot a\u015fa cum reunim senza\u0163iile prin termenul \u201ecorp fizic\u201d, putem reuni toate emo\u0163iile prin termenul \u201ecorp emo\u0163ional\u201d, iar g\u00e2ndurile \u2013 prin termenul \u201ecorp mental\u201d. Din obi\u015fnuin\u0163\u0103, nu facem acest lucru, de aici apare o contrapunere fals\u0103 dintre senza\u0163ii, pe de o parte, \u015fi emo\u0163ii \u015fi g\u00e2nduri \u2013 pe de alt\u0103 parte. Din obi\u015fnuin\u0163\u0103, nu facem acest lucru, ca rezultat, \u201ecorpul\u201d se consider\u0103 ceva real, atributul principal al \u201eeului\u201d, iar emo\u0163iile, g\u00e2ndurile \u015fi dorin\u0163ele \u2013 ca ceva pu\u0163in real, ca un atribut secundar al \u201eeului\u201d. Dup\u0103 percep\u0163ia \u201escot rochi\u0163a\u201d de multe ori urmeaz\u0103 percep\u0163ia \u201ev\u0103d s\u00e2ni\u015forii\u201d, ceea ce serve\u015fte drept temei de a crede c\u0103 \u201es\u00e2ni\u015forii\u201d sunt o parte a \u201ecorpului fizic\u201d. Uneori, \u00eens\u0103, aceste percep\u0163ii nu apar una dup\u0103 alta, de exemplu, poate urma percep\u0163ia \u201ev\u0103d sutienul\u201d, dar asta nu schimb\u0103 nimic, deoarece ra\u0163iunea pune toate acestea \u00eentr-o schem\u0103 f\u0103r\u0103 contradic\u0163ii interne. Exact la fel, dup\u0103 percep\u0163ia \u201eaud cuv\u00e2ntul \u201eidiotule\u201d urmeaz\u0103 adesea percep\u0163ia \u201eemo\u0163ie de indignare\u201d, \u00een alte cazuri ea nu apare, dac\u0103 exist\u0103 percep\u0163ia g\u00e2ndului c\u0103 \u201ede bun\u0103 seam\u0103, sunt un idiot\u201d. Vreau s\u0103 demonstrez c\u0103 nu exist\u0103 nici un temei ra\u0163ional pentru a numi setul de senza\u0163ii \u201ecorp de senza\u0163ii\u201d \u015fi a nu numi un set de emo\u0163ii \u201ecorp emo\u0163ional\u201d. Este vorba doar de obi\u015fnuin\u0163\u0103.<\/p>\n Con\u015ftiin\u0163a distinctiv\u0103 este o percep\u0163ie aproape inobservabil\u0103 pentru cei care tr\u0103iesc EN \u015fi nu au PR, de aceea, \u00een activitatea practic\u0103 de eliberare de EN, concep\u0163ii, dorin\u0163e mecanice \u015fi de ob\u0163inere a PR o l\u0103s\u0103m \u00een afara aten\u0163iei, vorbind, deocamdat\u0103, doar despre patru tipuri de percep\u0163ii.<\/p>\n S\u0103 examin\u0103m acum drept exemplu totalitatea arborilor \u015fi altor plante din care const\u0103 p\u0103durea. Fiecare om obi\u015fnuit \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 el nu percepe o p\u0103dure ca ceva ce exist\u0103 prin sine \u00een afara celor din ce const\u0103 ea. P\u0103durea este doar o denumire. Tot a\u015fa \u015fi \u201eeu\u201d este doar o denumire de p\u0103dure ce const\u0103 din cinci feluri de \u201eplante\u201d. Aceast\u0103 afirma\u0163ie arat\u0103 calea spre libertate. Toat\u0103 via\u0163a te-ai g\u00e2ndit c\u0103 exist\u0103 un careva \u201eeu\u201d profund, careva taini\u0163e ale \u201eeului\u201d, supracon\u015ftiin\u0163a, subcon\u015ftiin\u0163a \u015fi alte h\u0103\u0163i\u015furi, \u00een care este aproape imposibil s\u0103 p\u0103trunzi. Tu credeai c\u0103 e un lucru extrem de complicat, de neconceput, \u00eencurcat, c\u0103 doar un om genial, stra\u015fnic dezvoltat \u201espiritual\u201d poate g\u0103si calea spre libertate. C\u00e2nd colo, \u201eeu\u201d reprezint\u0103 doar patru tipuri de percep\u0163ii \u015fi nimic mai mult! Nu are cine s\u0103 fie \u00eentristat \u2013 exist\u0103, pur \u015fi simplu, \u00eentrist\u0103rile, obscurit\u0103\u0163ile. Nu are cine s\u0103 tind\u0103 spre PR \u2013 exist\u0103, pur \u015fi simplu, dorin\u0163a \u00eembucur\u0103toare de a avea PR. \u201eNimeni\u201d nu este t\u00e2mp \u2013 exist\u0103, pur \u015fi simplu, percep\u0163ia t\u00e2mpeniei care poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103, dac\u0103 apare dorin\u0163a de a o \u00eenl\u0103tura. Nu are cine s\u0103 fie legat, n-ai pe cine elibera. E acela\u015fi lucru ca \u015fi cum i-ai spune de\u0163inutului care-\u015fi imagineaz\u0103 r\u00e2nduri nesf\u00e2r\u015fite de pere\u0163i \u015fi celule: exist\u0103 un perete \u00een fa\u0163\u0103, altul \u2013 \u00een spate, la st\u00e2nga, la dreapta, deasupra \u015fi dedesubtul t\u0103u, dar asta-i tot! Deasupra tavanului nu exist\u0103 un perete \u201esupracon\u015ftient\u201d, dac\u0103 vei sparge podeaua, vei g\u0103si libertatea, lumea inimaginabil\u0103 a percep\u0163iilor revelatoare. V\u0103 imagina\u0163i c\u00e2t\u0103 bucurie, siguran\u0163\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2re \u00eei va inspira de\u0163inutului aceast\u0103 noutate? Tu e\u015fti un de\u0163inut \u015fi eu \u00ee\u0163i comunic aceast\u0103 noutate \u00eembucur\u0103toare: eu am spart peretele, descoperind acolo libertatea, scriu aceast\u0103 instruc\u0163iune simpl\u0103 pe care va putea s-o foloseasc\u0103 orice doritor. Delecteaz\u0103-te cu aceast\u0103 noutate, concepe-o, m\u00e2ng\u00e2i-o \u015fi d\u0103-\u0163i seama c\u0103 libertatea e chiar al\u0103turi, tu po\u0163i s-o iei cu m\u00e2inile goale, dac\u0103 te pui pe treab\u0103 cu asiduitate, aten\u0163ie, hot\u0103r\u00e2re \u015fi anticipa\u0163ie.<\/p>\n \u00cen studierea concep\u0163iei de \u201eeu\u201d sunt aplicabile metodele descrise mai sus, dar, drept completare, \u00ee\u0163i mai propun \u00eenc\u0103 una \u2013 practica \u201econceperii lipsei\u201d. Po\u0163i folosi eficient aceast\u0103 practic\u0103 pentru \u00eempr\u0103\u015ftierea concep\u0163iilor care au acelea\u015fi propriet\u0103\u0163i ca \u015fi concep\u0163ia de \u201eeu\u201d. Imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 am concep\u0163ia de for\u0163\u0103 irezistibil\u0103, care const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00een casa mea ar tr\u0103i un hipopotam. Privind, ascult\u00e2nd, mirosind atent, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, voi ajunge la concluzia c\u0103, pare-se, nu mai exist\u0103 nici un fel de hipopotam, \u00een orice caz, nu reu\u015fesc c\u0103 descop\u0103r nici un fel de m\u0103rturii ale prezen\u0163ei hipopotamului, de aceea, p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia acestor m\u0103rturii, voi tr\u0103i a\u015fa de parc\u0103 el nu exist\u0103. E foarte simplu, dar, din careva cauze, noi to\u0163i credem cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare c\u0103, \u00eentre percep\u0163ii, exist\u0103 o careva fiar\u0103 \u2013 \u201eeu\u201d.<\/p>\n \u00cen general vorbind, practica mea este foarte simpl\u0103. Nu trebuie s\u0103 faci nu se \u015ftie ce pentru careva \u201ebunuri\u201d fantomatice \u00een viitor, s\u0103 crezi c\u0103 aceste \u201ebunuri\u201d ne\u00een\u0163elese \u0163ie acum vor veni, dac\u0103 vei renun\u0163a la ceea ce vrei acum. Calea sincerit\u0103\u0163ii este alta: dac\u0103 ai v\u0103zut c\u0103 ceva este o iluzie, cale \u00eentoars\u0103 nu exist\u0103, este imposibil s\u0103 revii \u00eenapoi, la credin\u0163a oarb\u0103. Rezultatele eforturilor depuse se v\u0103d imediat, tu sim\u0163i pl\u0103cerea lor chiar acum: dac\u0103 ai \u00eenl\u0103turat EN chiar acum, tot acum ai avut un impuls de PR. Pe calea direct\u0103 nu exist\u0103 discipoli \u015fi nici lideri. Fiecare \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 propriile dorin\u0163e \u00eembucur\u0103toare \u015fi atunci c\u00e2nd apare percep\u0163ia revelatoare, te sim\u0163i descoperitor \u015fi e\u015fti acest descoperitor.<\/p>\n Pentru a permanentiza con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 \u201eeu\u201d reprezint\u0103 doar o nota\u0163ie pentru toate percep\u0163iile, sunt necesare eforturi permanente \u2013 nu mai mici dec\u00e2t cele ceruite de controlul asupra \u00eenl\u0103tur\u0103rii EN, control exercitat \u00een fiecare secund\u0103. Este necesar de a \u00eenfr\u00e2nge obi\u015fnuin\u0163a de a pl\u0103smui o fiar\u0103 care exist\u0103 de la sine. Mie mi-a fost cel mai u\u015for s\u0103 fac acest lucru prin trierea percep\u0163iilor existente \u2013 asta este \u015fi asta este, nimic altceva nu percep.<\/p>\n Unul din obstacolele \u00een calea spre con\u015ftientizarea absen\u0163ei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201eeu\u201d este un cuv\u00e2nt ce s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat foarte trainic \u00een limbajul nostru. Folosim acest cuv\u00e2nt de sute de ori pe zi, sus\u0163in\u00e2nd astfel \u015fi concep\u0163iile aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu el. Iat\u0103 de ce un procedeu foarte eficient este renun\u0163area la folosirea cuvintelor \u201eeu\u201d, \u201etu\u201d, \u201eea\u201d, recurg\u00e2nd la ele doar \u00een comunicarea cu persoanele de la care a\u015ftep\u0163i o reac\u0163ie previzibil\u0103 (la serviciu, de exemplu). \u00cemi place s\u0103 folosesc, \u00een locul cuv\u00e2ntului \u201eeu\u201d, sintagma \u201eacest loc\u201d, iar \u00een loc de \u201eeu vreau\u201d po\u0163i spune \u201eexist\u0103 dorin\u0163a\u201d, \u00een loc de \u201eeu cred\u201d \u2013 \u201eexist\u0103 g\u00e2ndul\u201d.<\/p>\n Este analogic\u0103 practica de con\u015ftientizare a lipsei lui \u201etu\u201d, \u201eea\u201d \u2013 \u00ee\u0163i dai seama de faptul c\u0103 percep\u0163iile \u201ev\u0103d poponea\u0163a\u201d, \u201esunetul vocii\u201d, \u201egustul gurguilor\u201d, \u201eatingerea cu limba de pup\u0103z\u0103\u201d, simpatia, tandre\u0163ea exist\u0103, iar percep\u0163ia \u201eea\u201d \u2013 nu.<\/p>\n Ca rezultat al acestei clarit\u0103\u0163i apare o percep\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103. Poate s\u0103 apar\u0103 o interpretare mecanic\u0103 a ei drept \u201esingur\u0103tate\u201d, dar asta nu-i singur\u0103tate, deoarece \u201esingur\u0103tatea\u201d este starea \u00een care exist \u201eeu\u201d \u015fi exist\u0103 un \u201etu\u201d inaccesibil, exist\u0103 \u015fi EN cu acest prilej. Dar aceast\u0103 percep\u0163ie nou\u0103 rezoneaz\u0103 cu ideea de \u201enelimitat\u201d, \u201edeschidere\u201d. Sim\u0163i o libertate p\u0103trunz\u0103toare \u015fi \u00eembucur\u0103toare p\u00e2n\u0103 la lacrimi prilejuit\u0103 de faptul c\u0103 e\u015fti liber\u0103 de eterna fric\u0103 de singur\u0103tate, care s-a dovedit a fi un simplu balon de s\u0103pun. Descoperi c\u0103 toat\u0103 via\u0163a ta, scopurile \u015fi valorile tale au fost fondate pe credin\u0163a \u00een \u201espectator\u201d, \u00een \u201ealtul\u201d. Oamenii joac\u0103 \u00eentr-un spectacol absurd, interminabil de la na\u015ftere p\u00e2n\u0103 la moarte. Acum aceast\u0103 himer\u0103 a plesnit, ei \u015fi ce? \u00cen fa\u0163a ta se zbenguie, aidoma unor pui juc\u0103u\u015fi de tigru, dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare care te duc la percep\u0163ii revelatoare nu \u201ede dragul cuiva\u201d \u015fi nu \u201edin cauza c\u0103\u201d, ci doar \u00een virtutea prezen\u0163ei unei aspira\u0163ii impetuoase. Toat\u0103 via\u0163a ai jucat \u015fah cu tine \u00eens\u0103\u0163i: \u00ee\u0163i imaginai un adversar, c\u00e2\u015ftigai, pierdeai, tr\u0103iai ciuda sau mul\u0163umirea, iritarea sau dorin\u0163a de a face pe placul cuiva. Deodat\u0103, ai ridicat ochii \u015fi… nu-i nimeni! Exist\u0103 alegerea \u2013 sau putrefac\u0163ia \u00eentrist\u0103rilor, sau c\u0103l\u0103toria prin lumea nesf\u00e2r\u015fit\u0103, surprinz\u0103toare a percep\u0163iilor revelatoare. Tertium non datur \u2013 cea de-a treia posibilitate, cale nu exist\u0103.<\/p>\n Obi\u015fnuin\u0163a de a pl\u0103smui \u201esubiecte\u201d, \u201eobiecte\u201d este puternic\u0103 prin excelen\u0163\u0103, de aceea este necesar a depune eforturi permanente de sinceritate (adic\u0103 de fixare a percep\u0163iilor a\u015fa cum sunt ele, f\u0103r\u0103 pl\u0103smuiri \u015fi dizlocuiri, f\u0103r\u0103 cenzur\u0103 \u015fi oglinzi ce denatureaz\u0103), pentru a crea \u015fi a consolida o nou\u0103 deprindere \u2013 deprinderea de a avea claritate \u00een faptul c\u0103 nu exist\u0103 percep\u0163iile care nu-s, ci exist\u0103 doar percep\u0163iile care sunt. \u00cen diferite situa\u0163ii, acest scop este atins cu un grad diferit de dificultate. Una e s\u0103 concepi acest lucru c\u00e2nd \u015fezi pe canapea \u015fi cu totul alta \u2013 c\u00e2nd discu\u0163i, c\u00e2nd exist\u0103 percep\u0163ia unor strig\u0103te de m\u00e2nie sau de atingeri tandre. Apar interpret\u0103ri false, de exemplu, \u201eDac\u0103 nu exist\u0103 nimeni, atunci pentru ce trebuie s\u0103 sim\u0163i tandre\u0163e? \u00centrebarea este lipsit\u0103 de sens, deoarece \u00eense\u015fi cuvintele \u201ede ce?\u201d presupun prezen\u0163a unui subiect care ia decizia \u015fi se sub\u00een\u0163elege c\u0103 nu exist\u0103 dorin\u0163a de a tr\u0103i tandre\u0163ea. Dar totul e foarte simplu: exist\u0103 dorin\u0163a \u00eembucur\u0103toare de a tr\u0103i tandre\u0163ea, exist\u0103 pl\u0103cerea tandre\u0163ei, exist\u0103 dorin\u0163a de a intensifica aceast\u0103 percep\u0163ie \u015fi puterea acestei dorin\u0163e \u00eenvinge puterea dorin\u0163elor de a l\u0103sa totul cum este, revenind \u00een bezna EN \u015fi t\u00e2mpeniei.<\/p>\n Este imposibil de a calcula \u00een ce condi\u0163ii anume po\u0163i ob\u0163ine consolidarea, fixarea acestei clarit\u0103\u0163i \u2013 \u00een singur\u0103tate de sihastru sau, din contra, \u00een mul\u0163ime. Asta nu depinde de condi\u0163ii, ci de faptul dac\u0103 \u00ee\u0163i urmezi dorin\u0163ele \u00eembucur\u0103toare.<\/p>\n Prin iluzia de \u201eeu\u201d tu te \u00een\u015feli \u00een dou\u0103 moduri \u2013 pe de o parte, crez\u00e2nd c\u0103 \u00een tine \u015fi \u00een alt om exist\u0103 \u201eeu\u201d, pe de alta \u2013 crez\u00e2nd c\u0103 \u00een piatr\u0103, arbore, plant\u0103 \u201eeu\u201d nu exist\u0103, ceea ce, desigur, este un fals, deoarece nu exist\u0103 a\u015fa o percep\u0163ie ca \u201enu exist\u0103 eu\u201d ca s\u0103 nu mai vorbim de acum despre faptul c\u0103 nu este determinat despre lipsa a ce anume este vorba. Dac\u0103 un cuv\u00e2nt nu noteaz\u0103 nici un set concret de percep\u0163ii, atunci nu putem spune \u00een genere nimic despre asta \u2013 nici c\u0103 \u201easta\u201d exist\u0103, nici c\u0103 \u201easta\u201d nu exist\u0103. Emo\u0163ia, g\u00e2ndul, percep\u0163ia exist\u0103, iar percep\u0163ia \u201eeul nu exist\u0103\u201d \u2013 nu-i. Nu este greu s\u0103 \u00een\u0163elegi acest lucru. O dezvoltare fireasc\u0103 a acestei practici este practica \u201enu-r\u00e2u\u201d, \u201enu-munte\u201d, care este descris\u0103 \u00een capitolul despre con\u015ftiin\u0163a de distingere revelatoare.<\/p>\n Aplic\u00e2nd consecvent acest mod de abordare, putem ob\u0163ine claritatea \u00een ceea ce prive\u015fte concep\u0163iile abstracte fondate pe distingere mecanic\u0103. Privim o piatr\u0103 ce se afl\u0103 \u00een mare \u015fi ne facem concluzia c\u0103 piatra e una, iar marea e alta. Concluzia este bazat\u0103 pe faptul c\u0103 se vede grani\u0163a dintre mare \u015fi piatr\u0103 \u015fi aceast\u0103 grani\u0163\u0103 exist\u0103 azi \u015fi va exista \u015fi m\u00e2ine, \u015fi peste un an. Iar dac\u0103 ne uit\u0103m la o cea\u0163\u0103 u\u015foar\u0103, apoi ne va fi mai greu s\u0103 spunem c\u0103 cea\u0163a e una, iar aerul e altceva, \u00eentruc\u00e2t cea\u0163a se \u00eempr\u0103\u015ftie imperceptibil \u00een aer. Or, \u015ftim foarte bine c\u0103 \u015fi piatra, peste milioane de ani, se va dizolva \u00een ocean, prin urmare, concluzia noastr\u0103 este pe c\u00e2t se poate de conven\u0163ional\u0103. Cum ar putea s\u0103 judece despre lume o fiin\u0163\u0103 care ar tr\u0103i o singur\u0103 zi? Ea ar putea s\u0103 creeze a\u015fa reprezent\u0103ri despre lume care nou\u0103 ni s-ar p\u0103rea absurde.<\/p>\n S\u0103 privim problema din alt punct de vedere: facem concluzia despre existen\u0163a a dou\u0103 obiecte distincte, deoarece \u00eentre ele exist\u0103 o grani\u0163\u0103 clar\u0103. Dar \u015fi \u00eentre ochi \u015fi pleoap\u0103 exist\u0103 o grani\u0163\u0103 nu mai pu\u0163in distinct\u0103 dec\u00e2t \u00eentre piatr\u0103 \u015fi ap\u0103 \u00een mare, dar oare este acest fapt un temei suficient pentru a crede c\u0103 omul reprezint\u0103 ceva ce const\u0103 din c\u00e2teva p\u0103r\u0163i diferite? Formal, putem face acest lucru, a\u015fa \u015fi proced\u0103m c\u00e2nd oper\u0103m cu obiectele, totu\u015fi, \u0163inem minte c\u0103 omul nu este o simpl\u0103 totalitate de mai multe obiecte, ci un organism complicat, un tot \u00eentreg. Atunci de ce numim piatra \u015fi marea dou\u0103 obiecte diferite? Din obi\u015fnuin\u0163\u0103. Acest exemplu v\u0103de\u015fte clar dublul standard al g\u00e2ndirii conceptuale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Con\u0163inutul capitolului: 02-01-01) Concep\u0163iile \u015fi rolul lor \u00een apari\u0163ia EN. 02-01-02) Sursele de generare a concep\u0163iilor. 02-01-03) Concep\u0163ii explicite \u015fi implicite. 02-01-04) Concep\u0163ii explicite \u201ev\u0103dit vide\u201d \u015fi \u201eactive\u201d. 02-01-05) Practica de contrapunere \u015fi de preschimbare mecanic\u0103. 02-01-06) Anticoncep\u0163iile. Defini\u0163ie \u015fi tipuri. Exemple de concep\u0163ii despre \u201eviitor\u201d. 02-01-07) Elaborarea listei concep\u0163iilor. 02-01-08) Clasificarea concep\u0163iilor dup\u0103 con\u0163inutul […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"parent":15259,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-15261","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n